Georgiana Pascu, manager de program „Pledoarie pentru Demnitate”, participă astăzi la dezbaterea publică organizată de Ministerul Sănătății, privind Ordinul pentru aprobarea Normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un centru rezidențial pentru adulți.
Centrul de Resurse Juridice a trimis în format electronic vineri câteva propuneri, dar a și cerut luare de cuvânt în cadrul dezbaterii.
Propunerile pot fi citite în tabelul de mai jos:
| ORDIN Art. 1 (2) (2) Prevederile prezentului ordin sunt aplicabile furnizorilor de servicii sociale, din sectorul public şi privat, care acordă servicii de cazare și servicii de îngrijire personală pentru persoanele vârstnice, persoanele adulte cu dizabilităţi şi bolnavii cronici, după cum urmează: a) Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală, reprezentate de Centre rezidenţiale medico-sociale; b) Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice, reprezentate de Cămine pentru persoane vârstnice; c) Centre rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap, așa cum sunt reglementate de art. 51 alin.(3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; d) Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru alte categorii de persoane în situaţie de dependenţă, reprezentate de Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă persoane dependente.(3) Centrele menționate la alin.(2) lit.c) vor respecta prevederile art. 51 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. În măsura în care sunt licentiate pentru mai puțin de 10 beneficiari, propunem eliminarea din sfera de aplicare a prezentului ordin a următoarelor categorii de centre rezidențiale: – Locuințe protejate (reglementate de art. 51 alin. 3 lit. a) din Legea 448/2006) – Centre pentru viață independentă (reglementate de art. 51 alin. 3 lit. b) din Legea 448/2006) Justificarea propunerii vizează faptul că, în ansamblul său, proiectul de ordin instituie condiții/criterii binevenite pentru siguranța și sănătatea beneficiarilor, însă aceste criterii apropie condițiile din centrele rezidențiale cu cele din unitățile spitalicești. Or, în funcție de tipul și gradul de dizabilitate, beneficiarii pot fi plasați în centre de îngrijire și asistență, unde se impune supravegherea continuă și se justifică condițiile din ordinul propus, sau în locuințe protejate/centre pentru viață independentă, unde beneficiarii sunt încurajați să progreseze în materia deprinderii abilităților de viață independentă și trai în comunitate. Sub acest aspect, dat fiind scopul diferit al centrelor rezidențiale reglementate de art. 51 alin. 3 din Legea 448/2006, se impune ca și criteriile pentru funcționarea acestora să fie diferite. De aceea, propunem ca pentru locuințele protejate și centrele pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari să fie instituie condiții diferite SAU ca unele dintre condițiile din acest ordin să nu se aplice pentru locuințele protejate și centrele pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari. De exemplu, pentru o locuință protejată cu 3 beneficiari, situată într-un apartament de bloc, este nerezonabil să reglementăm sală de așteptare, garderobă și birou administrativ. | ||
| NORMELE privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un centru rezidențial pentru adulți învederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare | ||
| Art. | Text | Observații |
| 1 | La proiectarea și amenajarea unui centru rezidential trebuie aplicate următoarele criterii de organizare spațial-funcțională: a) Sectorul de primire;b) Sectorul de cazare;c) Spațiul pentru servicii de asistență medicală și îngrijiri medicale, cu spații anexe;d) Sectorul destinat activităților social-culturale;e) Bloc alimentar;f) Sectorul destinat activităților gospodărești;g) Sectorul destinat activităților administrative;h) Spațiile anexe pentru personal;i) Spații tehnico-utilitare. | Introducerea unei noi litere:j) spații pentru relaxare, liniștire , inclusiv remis pentru persoanele pentru care sunt remise măsuri de restricționare a libertății de mișcare – contenționare chimică (deoarece nu sunt remise măsurile de contenționare fizică prin legare și izolare) |
| 2 | Organizarea spațial-funcțională a unui centru rezidențial și compartimentarea structurilor funcționale se realizează ținând cont de:a) categoriile de beneficiari;b) specificul activităților și serviciilor oferite beneficiarilor;c) condiționări tehnologice impuse de aparatura medicală și echipamentele utilizate; d) criterii de igienă și asepsie | a) reformulare – tipuri de dizabilități, categorii de nevoi, servicii etcintroducerea unei noi litere:e) numărul și nevoile persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale – dacă există persoane cu trecut instituțional (centru rezidențial, spital de psihiatrie, inclusiv spital de psihiatrie pentru măsuri de siguranță, cămin vârstnici etc) pentru care au fost aplicate măsuri de restricționare a libertății de mișcare prin contenționare fizică, chimică și izolare. La lit c) – oare se au în vedere și instrumentele de contenționare fizică sau prevenire a loviturilor cauzate de comportamente heteroagresive – curele pentru legare, cască, mănuși, cameră de izolare? |
| 3 | Centrului rezidențial i se asigură o zonă de protecţie sanitară faţă de clădirile de locuit din vecinătate de minimum 15 m, cu respectarea prevederilor art.14 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare. | |
| 4 | Sectorul de primire se va amplasa în zona accesului principal, în apropierea sau în legătură cu spațiile destinate serviciului administrativ al centrului rezidențial. Acesta se compune din: spațiul de acces general și o sală de aşteptare (1 mp/pers.); garderobă pentru vizitatori, birou informaţii și întocmire acte pentru admisie (12-16 mp). | Dacă nu se va renunța la includerea în acest ordin a locuințelor protejate și a centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari, propunem completarea cu un nou alineat: Prezentul articol nu se aplică locuințelor protejate cu mai puțin de 10 beneficiari și centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari. |
| 5 | În sectorul de cazare se vor asigura următoarele condiţii igienico-sanitare : 1. dormitor de cel puţin 13,5 mp/beneficiar, respectiv de 16 mp/beneficiar în cazul beneficiarilor care utilizează un fotoliu rulant /scaun rulant; 2. dormitoare cu 1-3 paturi;3. paturile se așază paralele cu frontul ferestrei, distanța între două paturi trebuie să permită trecerea căruciorului rulant și să fie accesibile pe ambele laturi;4. culoare de minimum 1,20 m lăţime, fără trepte/denivelări, care să permită deplasarea cu fotoliul rulant/scaunul rulant și cu pardoseală aderentă şi uşor de igienizat;5. dotarea cu ascensor/ascensoare adaptat/adaptate pentru transportul cu targa / cărucior al beneficiarilor, în situația clădirilor cu etaj;6. orientare optimă a camerelor de cazare (est, sud-est, sud-vest), de preferat pe partea opusă arterelor stradale; 7. pe pereți se vor aplica materiale de finisare lavabile, uşor de igienizat, în culori cu efect sanogen, relaxante pentru psihic şi oboseală vizuală (galben deschis, bleu, vernil, crem, alb); 8. asigurarea unei temperaturi optime (18-220 C iarna, nu mai mult de 260 C vara), pentru a evita senzaţia de oboseală fizică dată de frig, respectiv senzaţia de oboseală psihică dată de căldură excesivă; 9. asigurarea unei ventilaţii optime, atât naturală, cât şi artificială ; 10. asigurarea unei umidităţi relative optime de 35-65%; 11. asigurarea unui iluminat natural optim şi a unui iluminat artificial mixt, cu lumină caldă, pentru a evita oboseala oculară; 12. izolarea fonică adecvată; 13. izolarea camerelor de locuit de încăperile tehnice, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori. | Propunere introducere alin X:Paturi cu cadru de lemn/metal – o anumită înălțime,Saltele – nu îmbrăcate în folie de plastic ci în lenjerie de pat – impermeabilă (nu menține umiditatea etc) Câte o noptieră și dulap pentru pentru depozitarea lucrurilor personale pentru fiecare beneficiar.La alin. 11 – iluminat natural – fereastră la o înălțime de cel puțin 1.5 m față de sol, deschidere …., se interzice cazarea beneficiarilor în camera amenajate în subsolul sau demisolul clădirilor La pct. 11) – indicatori referitori la ce înseamnă iluminat natural optim și artificial mixt – interzicerea cazării în dormitoare în care nu există deloc iluminat natural.Obligativitatea montării de jaluzele/storuri – mijloace de protecție a ferestrelor pentru a proteja beneficiarii lumina puternică |
| 6 | Fiecare dormitor trebuie prevăzut cu grup sanitar propriu, dotat cu baie/duş, adaptate pentru beneficiarii cu dizabilităţi. | Dacă nu se va renunța la includerea în acest ordin a locuințelor protejate și a centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari, propunem completarea cu un nou alineat: Prezentul articol nu se aplică locuințelor protejate cu mai puțin de 10 beneficiari și centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari. |
| 7 | În centrul rezidențial trebuie să se asigure apă curentă, rece şi caldă. | |
| 8 | (1) Spaţiile necesare pentru serviciile de asistenţă medicală și îngrijiri medicale sunt: cabinet consultaţii medicale (16,00 mp); cameră tratamente (18,00 mp); cameră de gardă pentru medic, prevăzută cu grup sanitar (18,00 mp), cameră asistente medicale.(2) Spațiile în care se acordă servicii de asistență medicală vor fi dotate cu chiuvetă, racordată la apă curentă rece şi caldă.(3) Centrul rezidențial asigură un spaţiu amenajat şi dotat corespunzător pentru tratarea și izolarea beneficiarilor cu boli transmisibile sau colonizate cu germeni cu risc epidemiologic major.(4) Centrul rezidențial va asigura circuite funcționale optime și sigure pentru beneficiarii săi.(5) Pentru acordarea serviciilor de asistență medicală sau îngrijiri medicale se utilizează materiale sanitare și instrumentar de unică folosință sau care se sterilizează.(6) Centrele rezidențiale pot asigura sterilizarea instrumentarului, a dispozitivelor medicale şi a materialelor sanitare pe baza contractelor încheiate cu unităţi specializate şi autorizate în acest sens, sau prin organizarea unui serviciu propriu de sterilizare. (7) La organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe (spălare, decontaminare, împachetare şi stocare) se vor avea în vedere:a) asigurarea circuitelor funcţionale și utilizarea spaţiilor anume desemnate;b) amplasarea punctului de sterilizare într-un spaţiu adecvat organizării activităţii de curăţare şi pregătire pentru sterilizare a instrumentarului şi/sau a materialului moale, sterilizării propriu-zise şi depozitării temporare a materialului sterilizat, respectându-se principiul separării materialelor sterile de cele nesterile;c) utilizarea aparaturii de sterilizare va trebui să respecte prevederile legale în vigoare, privind punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale;d) se interzice sterilizarea la temperatură uscată (etuvă/pupinel);e) în locul de amplasare a aparaturii de sterilizare se vor afişa ciclul de sterilizare, precum şi instrucţiunile de lucru specifice aparatului cu care se face sterilizarea;f) Sterilizarea prin metode fizice şi fizico-chimice se înregistrează în Registrul de evidenţă a sterilizării care cuprinde:1.data şi numărul aparatului, conţinutul şi numărul obiectelor din şarjă;2.numărul şarjei de sterilizare;3.temperatura şi, după caz, presiunea la care s-a efectuat sterilizarea;4.ora de începere şi de încheiere a fiecărui ciclu de sterilizare;5.rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi rezultatul testelor biologice;6.semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care eliberează materialul steril. | Centrul rezidențial asigură un spațiu amenajat corespunzător pentru liniștirea persoanelor cu dizabilități intelectuale/psihosociale severeLa alin 4 – nu se înțelege ce presupun circuite sigure și optime – cum sunt evaluate? Ce dovezi vor depune pentru a demonstra îndeplinirea acestei cerințe? Dacă nu se va renunța la includerea în acest ordin a locuințelor protejate și a centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari, propunem completarea cu un nou alineat: Prezentul articol nu se aplică locuințelor protejate cu mai puțin de 10 beneficiari și centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari. |
| 9 | Sectorul destinat activităţilor social-culturale poate fi organizat în funcție de tipurile de activități care se desfășoară în centru, de exemplu: club sau sală polivalentă (60 – 100 mp); ateliere ergoterapie; depozit materiale diverse (16 -18 mp); teren special amenajat în vecinătatea construcţiei pentru activităţi ergoterapeutice și de petrecere a timpului liber. | Spații – camera de relaxare, liniștire pe care beneficiarii să le poată accesa cu ușurință |
| 10 | (1) Dimensionarea blocului alimentar se face în funcţie de capacitatea de cazare a centrului rezidențial. Blocul alimentar cuprinde următoarele spații/zone special destinate:a) zona de recepţie și depozitare a alimentelor și produselor neprelucrate; condiţiile de recepţie, depozitare și preparare a hranei sunt cele prevăzute de legislația în vigoare referitoare la unităţile de alimentaţie publică; spaţiile de depozitare a alimentelor vor fi diferenţiate pe produse compatibile igienic: rădăcinoase, legume-fructe, pâine, spații frigorifice pentru carne, lapte, pește, depozite pentru paste făinoase, zahăr, conserve;b) zona de depozitare frigorifică se va echipa cu camere și dulapuri frigorifice distincte pentru legume și fructe, carne și preparate din carne, ouă, lapte, peşte;c) spații special destinate prelucrării primare a alimentelor, în funcție de tipul acestora: preparare legume, preparare carne. În spațiul destinat preparării cărnii va fi și o masă pentru prepararea peștelui;d) spațiile de preparare a hranei sunt prevăzute cu o zonă destinată prelucrării termice pentru mesele principale, precum și o zonă destinată preparatelor reci.e) spațiul destinat spălării veselei va fi separat de cel al prelucrării și preparării alimentelor;f) spațiul de depozitare a veselei curate va fi separat de spațiul de depozitare a vaselor în care se parepară mâncarea;g) spații frigorifice separate, unde se păstrează produsele perisabile, la temperatura prevăzută de furnizor;h) spații diferite de păstrare atât preparatelor finite, a celor care se consumă fără a mai fi prelucrate termic, cât și a preparatelor din carne, peşte, viscere crude, preparatele din carne crudă (mititei, carne tocată etc.);i) spații speciale de prelucrare a materiei prime şi a produselor finite (mese sau tocătoare diferite), marcate vizibil: “peşte crud”, “peşte fiert”, “pâine”;j) spații special destinate păstrării preparatelor culinare finite, până la servirea lor de către beneficiari, care să asigure o temperatură de minimum +60˚C (mâncărurile calde) sau la maximum +8˚C (preparatele reci);k) oficiul de distribuţie a hranei este spaţiul în care se face porţionarea hranei și expedierea spre zona de servire a mesei. În cazul în care în oficiul blocului alimentar se face porționarea pentru fiecare beneficiar, acesta trebuie dotat cu linie specială de porționare, cu spălător pentru veselă și cu spaţiu de păstrare și spălare a cărucioarelor termice de transport hrană. În acest caz, oficiul de distribuţie nu mai este necesar;l) spațiu de lucru amplasat în apropierea blocului alimentar pentru dietetician/bucătarul șef;m) sala de mese.(2) În unităţile cu un singur spaţiu de producţie, ca de exemplu bucătăria, în care se realizează prepararea, fierberea sau coacerea alimentelor, se vor folosi ca materii prime numai produse agroalimentare gata curăţate, porţionate şi ambalate.(3) Refolosirea ca materie primă a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele tratate termic nu este permisă.(4) Meniul și dietele sunt stabilite de către un dietetician/bucătar șef instruit în domeniul nutriției și dieteticii. În funcție de recomandările medicului curant, pentru persoanele cu afecțiuni cronice, cu diferite alergii/intoleranţe alimentare care necesită regim alimentar special, se vor asigura meniuri speciale/personalizate. Centrul rezidențial va asigura aprovizionarea cu alimentele necesare pregătirii meniurilor speciale/personalizate. | |
| 11 | (1) Servirea hranei pentru beneficiari se poate face fie în săli de mese comune, care se află în legătură cu blocul alimentar, fie în dormitoarele acestora.(2) Asigurarea hranei se poate realiza şi în regim de catering, iar în acest caz, centrul rezidențial trebuie să deţină numai spaţii pentru servirea hranei, care să corespundă cerinţelor de igienă, siguranţă, accesibilitate, funcţionalitate şi confort, prevăzute de legislația în vigoare.(3) Se vor consuma doar mâncărurile pregătite în aceeaşi zi și obligatoriu se vor păstra, timp de 48 de ore, probe din fiecare fel de mâncare servit, în recipiente curate, acoperite şi etichetate, la o temperatură de +4˚C, în spaţii frigorifice, special destinate acestui scop. | (1)Servirea hranei pentru beneficiari se face în săli de mese comune, sau, în cazul în care situația medicală a beneficiarului o impune, în dormitoarelor acestora. |
| 12 | Spaţiile destinate servirii hranei trebuie să fie dotate cu mobilier funcțional și confortabil, realizat din materiale uşor de igienizat.(2) Se vor asigura veselă şi tacâmuri suficiente. | |
| 13 | (1) Sectorul destinat activităților gospodărești cuprinde:a) o cameră de spălare-sterilizare a ploștilor și a altor recipiente;b) un spațiu de colectare a rufelor murdare și o boxă de curățenie;c) serviciul de spălătorie;d) un spațiu de depozitare a lenjeriei, prosoapelor şi a hainelor curate ale beneficiarilor.(2) Serviciul de spălătorie se organizează ca serviciu unic pentru centrul rezidențial și asigură operaţiile de primire, triere, spălare, uscare, călcare și depozitare a hainelor beneficiarilor și a lenjeriei comune. Dimensionarea şi echiparea spălătoriei se face în funcţie de capacitatea centrului rezidențial, de numărul beneficiarilor, a personalului şi a tipului de utilaj şi tehnologie de spălare adoptate.(3) Amplasarea încăperilor spălătoriei se face în flux continuu, astfel:a) primirea și trierea textilelor murdare;b) înmuiere și dezinfecție;c) spălarea mecanică cu program;d) uscarea și călcarea textilelor se face mecanizat, într-o încăpere distinctă, separată de partea de spălare şi stoarcere;(4) Colectarea textilelor murdare se face în saci etanşi, iar după spălare, hainele curate se distribuie din depozitul spălătoriei către beneficiari, în funcție de necesități.(5) Serviciul de spălătorie poate fi externalizat, caz în care sunt necesare 2 încăperi separate: pentru depozitarea textilelor murdare și pentru depozitarea textilelor curate.(5) Spaţiile destinate depozitării hainelor, lenjeriei, încălţămintei, precum şi a obiectelor de uz propriu al beneficiarilor pot fi dulapuri personale sau dulapuri comune, care pot fi amplasate în dormitoare sau, după caz, în camere cu această destinaţie. | (31)Amplasarea încăperilor destinate activităților gospodărești se face la o distanță corespunzătoare de dormitoare și de spațiile destinate blocului alimentar, astfel încât să se poată asigura o igienă corespunzătoare și izolarea fonică. (6) Spaţiile destinate depozitării hainelor, lenjeriei, încălţămintei, precum şi a obiectelor de uz propriu al beneficiarilor vor fi dulapuri personale, care vor fi amplasate în dormitoare. Dacă nu se va renunța la includerea în acest ordin a locuințelor protejate și a centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari, propunem completarea cu un nou alineat: Prezentul articol nu se aplică locuințelor protejate cu mai puțin de 10 beneficiari și centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari. |
| 14 | Sectorul destinat activităților administrative cuprinde:a) spaţii pentru serviciul administrativ; b) spaţii pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, compuse din vestiare separate pe sexe. | |
| 15 | (1) Spațiile anexe pentru personal cuprind vestiare pentru personalul medical și tehnic. Fiecare vestiar conţine o cameră pentru dulapuri haine (front de depozitare – 3 pers/ml de dulap); spații pentru igienizare, prevăzute cu duș, W.C, lavoar și spații îmbrăcare-dezbrăcare (1,00 mp/pers.) comune cu depozitarea hainelor. (2) Dimensionarea vestiarelor se face în raport cu capacitatea centrului rezidențial și cu numărul personalului. Pentru unele servicii, vestiarele se amplasează obligatoriu în spațiul din cadrul acestora, cum ar fi: blocul alimentar, spălătoria. | Dacă nu se va renunța la includerea în acest ordin a locuințelor protejate și a centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari, propunem completarea cu un nou alineat: Prezentul articol nu se aplică locuințelor protejate cu mai puțin de 10 beneficiari și centrelor pentru viață independentă cu mai puțin de 10 beneficiari. |
| 16 | (1) Spațiile tehnico-utilitare sunt dotate cu instalații de ventilare, centrală termică, depozite.(2) Centrul rezidenţial va fi racordat la sistemul public de alimentare cu apă potabilă sau la surse proprii de apă, care să corespundă condiţiilor de calitate pentru apa potabilă, conform prevederilor legislative în vigoare. Centrul rezidenţial va fi prevăzut cu instalaţii interioare de alimentare cu apă, în conformitate cu normativele de proiectare, execuţie şi exploatare. (2) Certificarea calităţii apei distribuite în interiorul centrului rezidențial se face pe baza unui plan de monitorizare a calităţii apei, avizat de direcţia de sănătate publică teritorială. Punctele de prelevare a apei se vor stabili de către DSP judeţene și a municipiului București, de comun acord cu administratorul centrului rezidențial, cu precădere în zonele ce prezintă, prin specificul activităţii, risc crescut la infecţii, precum şi în blocul alimentar, spaţiile de distribuţie a alimentelor. | |
| 17 | (1) Pentru asigurarea continuă a necesarului de apă, centrele rezidențiale vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel încât să asigure o rezervă de consum de 1 – 3 zile.(2) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta să fie în permanenţă proaspătă.(3) În afara rezervei de consum se va asigura o rezervă de apă de incendiu conform normativelor în vigoare. | |
| 18 | Centrul rezidenţial va fi racordat la sistemul public de canalizare a apelor uzate, iar în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile acesta are obligaţia de a se dota cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, care se vor executa şi exploata astfel încât să nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. | |
| 19 | Instalaţiile interioare de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apelor uzate, sifoanele din pardoseală, obiectele sanitare, precum W.C.-uri, pisoare, lavoare, băi, duşuri, vor fi menţinute în permanentă stare de funcţionare şi de curăţenie. | |
| 20 | (1) Curăţarea şi dezinfecţia se asigură ținând cont de următoarele aspecte igienico-sanitare:a) pentru curățarea pardoselilor se folosesc produse de curățare, iar suprafețele vizibil murdare cu sânge sau cu produse biologice se vor decontamina cu produse biocide înainte de a fi curățate; măturatul uscat este interzis;b) covoarele şi mochetele se curăţă prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminării prafului bacterian; covoarele şi mochetele se curăţă cu produse de curăţare, periodic sau când sunt vizibil murdare; măturatul uscat este interzis;c) pereţii şi pavimentele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăţă cu produse de curăţare, periodic şi când sunt vizibil murdare; în cazul finisajelor nelavabile, curăţarea se face cu aspiratorul de praf, ori de câte ori este nevoie;d) mobila şi pervazurile se şterg de praf zilnic, cu un material moale, impregnat cu substanțe special destinate curățării; obiectele aflate la înălţime şi tapiţeria mobilei se curăţă zilnic, cu aspiratorul de praf;e) W.C.-urile şi pisoarele se curăţă cu peria și cu produse de curăţare adecvate şi se dezinfectează zilnic și ori de câte ori este nevoie;f) cada de baie se spală cu produse de curăţare, apoi se dezinfectează; operaţiunile se realizează zilnic şi după fiecare utilizare;f) cabina pentru duş, pereţii şi cada se curăţă cu produse de curăţare şi se dezinfectează zilnic; perdelele de la băi şi duşuri se spală o dată pe săptămână sau ori de câte ori este nevoie;g) chiuveta va avea suprafaţa intactă şi nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc, care să prelungească robinetele; chiuveta se curăţă şi se dezinfectează zilnic, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subţire;h) săpunul solid se păstrează uscat într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun; savonierele şi dispozitivele de perete pentru distribuirea săpunului se curăţă şi se clătesc cu apă fierbinte înainte de reumplere;i) echipamentele şi materialele de curăţenie: lavetele, bureţii, periile, ştergătoarele se spală zilnic cu produse de curăţare şi se clătesc cu apă fierbinte; se usucă şi se depozitează uscate.(2) Dezinfecția, dezinsecția și deratizarea se realizează cu produse biocide cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. | (h1) Uscătoare de mâini și/sau servețele de unică folosință amplasate lângă chiuvetă; |
| 21 | (1) Dezinsecţia periodică se face ori de câte ori este nevoie, dar nu la intervale mai mari de 3 luni, iar deratizarea se face la nevoie, dar nu la perioade mai mari de 6 luni; (2) Între operaţiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsecţie şi deratizare curente, de întreţinere, în funcţie de prezenţa vectorilor, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății nr.119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările ulterioare. | |
| 22 | Colectarea deşeurilor menajere se face în recipiente metalice sau în cutii, prevăzute cu pungi din material plastic, închise etanş şi se va asigura evacuarea periodică a acestora, cu spălarea şi dezinfectarea obligatorie după golire. | |
| 23 | Colectarea deșeurilor medicale și a celor cu potențial de risc epidemiologic se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale.(2) Pentru ridicarea şi neutralizarea deşeurilor de tip menajer, cât şi a deşeurilor medicale, conducerea centrului rezidenţial încheie un contract de prestări servicii cu firme autorizate. | |
| 24 | (1) În centrul rezidențial își va desfășura activitatea următorul personal medico-sanitar: a) cel puțin un medic, din specialitățile medicină de familie, medicină internă, geriatrie;b) cel puțin un asistent medical, cu studii postliceale;c) personal auxiliar;d) un psiholog, cu specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, psihiatru, prin angajații proprii ai centrului rezidențial sau prin contractarea de servicii de specialitate. (2) Fiecare centru rezidenţial trebuie să asigure următoarele :a) înregistrarea datelor medicale ale fiecărui beneficiar în fişa de consultaţie și în registrul de consultaţie; b) un program de vizite a aparținătorilor, adecvat situației epidemiologice;c) aplicarea normelor de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și rezistenței microbiene, conform legislației în vigoare.(3) Personalul medical responsabil cu sterilizarea va fi instruit şi acreditat să lucreze cu aparate sub presiune de către persoana responsabilă cu monitorizarea tuturor instalaţiilor care funcţionează sub incidenţa Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), conform legislaţiei în vigoare. | La lit a) dacă sunt beneficiari cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale – obligativitatea contractării unui medic psihiatru pentru care să se facă dovada că îi consultă în persoană și săptămânal și ori de câte ori e nevoie –Obligativitatea angajării full time a unui psiholog la X beneficiari – procent stabilit în funcție de norma zilnică de lucru a unui psiholog – dacă sunt 30-50 beneficiari/centru probabil că un singur psiholog nu este suficient?Dovada că toți angajații au urmat/absolvit cursuri de formare în activitatea cu persoane cu dizabilități intelectuale/psihosociale și în respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități (safeguards etc) |
