Aspecte introductive
Într-un moment în care libertatea de exprimare a presei în România este pusă sub semnul îndoielii ca urmare a atacurilor asupra sa[1] și în care narațiuni, fie incomplete, fie false se infiltrează în diversele forme de conținut pe care le consumăm, identificarea și sancționarea discursului instigator la ură din mass media devine cu atât mai necesară. Dieta informațională a cetățenilor are un impact direct nu doar asupra opiniilor personale ale acestora și a mentalului colectiv, ci și asupra acțiunilor și atitudinilor lor. Iar, fără îndoială, o dietă informațională constituită din retorici extremiste, conținut cu caracter discriminator sau care instigă la ură sau informații false ori scoase din context, se va reflecta acut în modalitatea în care oamenii interacționează cu societatea din care fac parte.
În acest domeniu acționează și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), a cărui misiune include supravegherea respectării exprimării pluraliste de opinii în mediul audiovizual, a prevenirii dezinformării și a sancționării conținutului instigator la ură. Această misiune a dobândit valențe cu atât mai urgente pe fondul amplificării pericolelor narațiunilor false în ultimii ani[2]. În acest sens, articolul de față va prezenta o serie de observații și constatări pe marginea câtorva decizii emise de CNA în perioada ianuarie 2022 – iunie 2023.
Decizii ale CNA în materia dizabilității
O primă constatare vizează eșantionul de la care pornește acest articol și maniera în care au fost selectate deciziile pe marginea cărora avansăm anumite concluzii. Astfel, deciziile selectate vin ca urmare a unei solicitări transmise de Centrul de Resurse Juridice (CRJ)[3] către CNA[4], prin care am cerut indicarea tuturor deciziilor din intervalul menționat anterior care vizează criteriul dizabilității.
Contextul solicitării este lipsa de informații cu privire la discursul discriminatoriu față de persoanele cu dizabilități, în special în condițiile în care sunt documentate o serie de obstacole cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în România și care indică o discriminare sistematică și lipsa adaptărilor rezonabile în majoritatea domeniilor. Spre exemplu, adulții cu dizabilități întâmpină dificultăți de a găsi un loc de muncă, doar 6% dintre ei fiind angajați[5]; existând un număr redus de locuri de muncă ce oferă condiții accesibile pentru persoanele cu dizabilități[6]. O altă problemă semnalată de Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România o reprezintă accesul limitat la servicii sociale în comunitate, aspect care îngreunează posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a duce o viață independentă.[7] Totodată, discriminarea persoanelor cu dizabilități se reflectă și în sistemul de învățământ, unde puțini profesori sunt pregătiți pentru a lucra cu elevi cu dizabilități. În anul școlar 2019-2020, doar un profesor din 20 a participat la cursuri specializate de pregătire pentru lucrul cu elevi cu dizabilități[8]. Colectarea de date despre discriminare și alte bariere este esențială pentru a putea sprijini autoritățile să implementeze măsuri concrete de sprijinire a persoanelor cu dizabilități, în toate domeniile vieții, ducând, în final, la respectarea reală, adecvată, a drepturilor lor.
Solicitarea CRJ a inclus următoarele puncte:
- numărul și anul tuturor deciziilor CNA din perioada 01.01.2022 – 30.06.2023 care s-au referit la încălcarea prevederilor legislației audiovizualului privind incitarea la ură, la discriminare, în general, inclusiv afirmații defăimătoare pe criteriul dizabilității, afecţiuni medicale, caracteristici fizice, genetice, boală cronică contagioasă ori necontagioasă[9].
CNA a indicat 21 de decizii[10].
- numărul și anul tuturor deciziilor CNA din perioada 01.01.2022 – 30.06.2023 care au fost analizate potrivit art. 29 alin. (1) lit. d[11]) din Legea audiovizualului nr.504/2002[12], specific pe criteriul dizabilitate prevăzut în articol, în câte cazuri s-a constatat încălcarea legii și care a fost cuantumul total al amenzilor.
CNA ne-a informat că, până la data la care a fost trimis răspunsul la solicitarea CRJ, adică 24.07.2023, nu a aplicat sancțiuni pentru încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit. d).
- numărul și anul tuturor deciziilor CNA din perioada 01.01.2022 – 30.06.2023 care au fost analizate potrivit art. 40 alin. (1) lit. a)[13] din Legea audiovizualului, specific pe criteriul dizabilitățe prevăzut în articol, în câte cazuri s-a constatat încălcarea legii și care a fost cuantumul total al amenzilor.
CNA ne-a informat că, până la data la care a fost trimis răspunsul la solicitarea CRJ, nu a aplicat sancțiuni pentru încălcarea prevederilor art. 40 alin.(1) lit. a).
- numărul și anul tuturor deciziilor CNA din perioada 01.01.2022 – 30.06.2023 care au fost analizate potrivit art. 91^2 alin. (1) lit a)[14] din Legea audiovizualului, specific pe criteriul dizabilitățe prevăzut în articol, în câte cazuri s-a constatat încălcarea legii și care a fost cuantumul total al amenzilor[15].
CNA ne-a informat că, până la data la care a fost trimis răspunsul la solicitarea CRJ, nu a aplicat sancțiuni în baza art. 91^2 alin. (1) lit. a).
Astfel, din 21 de decizii indicate de CNA, am constatat că 3 dintre ele vizau afirmații defăimătoare pe criteriul dizabilității. În Decizia nr. 201 din 2022[16], sunt folosite sintagmele ”ha*****pații ăștia de politicieni și ha*****patu’ ăsta de Cîțu” pentru a descrie clasa politică din România, CNA constatând prezența limbajului ”ofensator și de natură să prejudicieze demnitatea persoanelor cu dizabilități”. În mod similar, în Decizia nr. 136 din 2022[17] sunt folosite sintagme precum ha*****patul ăsta de Ciolacu, cretin asasin sau nebuni pentru a critica decizii luate de diverși politicieni în contextul pandemiei. În Decizia 284 din 2023[18], în cadrul unei discuții purtate într-o emisiune televizată care viza decesul jurnalistei Iulia Marin, a fost lezată imaginea persoanelor care trăiesc cu afecțiuni psihice, CNA remarcând că afirmațiile făcute de invitați sunt ”de natură să nască prejudecăți și stereotipuri, să atragă stigmatizarea ori discriminarea acestora”.
În ceea ce privește celelalte decizii, ele privesc discriminarea sau promovarea conținutului instigator la ură pe baza următoarelor criterii: apartenența la etnia maghiară (5)[19], orientarea sexuală sau identitatea de gen (4)[20], sexul feminin (4)[21], culoarea pielii și/sau calitatea de imigrant (2)[22], apartenența la etnia romă (1)[23], vârsta (1)[24], apartenența la comunitatea evreiască (1)[25] și naționalitatea ucraineană (1)[26]. Referindu-ne strict la cele 21 de decizii, remarcăm că reflectă rezultatele cercetărilor și sondajelor la nivel de țară cu privire la minoritățile și comunitățile împotriva cărora se îndreaptă discursul urii.
Eficacitatea sancțiunilor în descurajarea discursului instigator la ură
Nu în ultimul rând, articolul de față atrage atenția asupra cuantumului mic al amenzilor. Sancțiunile pecuniare prevăzute de Legea audiovizualului la art. 90 sunt amenzile de minim 10.000 lei și maxim 200.000 lei. În 8 dintre cele 21 de decizii analizate, CNA a decis acordarea unor sancțiuni nepecuniare (7 dintre acestea luând forma somației publice de intrare de îndată în legalitate, iar una dintre ele luând forma obligației de a difuza timp de 10 minute numai textul deciziei de sancționare). Restul deciziilor au îmbrăcat forma sancțiunilor cu amendă al cărei cuantum variază între valori de 10.000 și 20.000 de lei în aproape toate cazurile, și o singură amendă în valoare de 100.000 de lei.
Reamintim că ne referim la decizii prin care se constată încălcarea prevederilor legislației audiovizualului privind incitarea la ură, la discriminare și că sancțiunile (adecvate și proporționale) pot avea rolul de a descuraja încălcări ulterioare.
Provocări și întrebări cu privire la semnalarea discursului instigator la ură
Dincolo de aceste aspecte, trebuie reținut și faptul că provocările pe care le presupune sancționarea discursului instigator la ură vizează și parcursul ajungerii sale la cunoștința CNA, și nu doar analiza propriu zisă realizată de Consiliu. Ori, în cazul persoanelor cu dizabilități, intervine dificultatea de a sesiza ele însele Consiliul, sau chiar de a recunoaște discursul instigator la ură.
Una dintre modalitățile prin care acest obstacol poate fi depășit este ca alte persoane decât cele afectate de discriminarea îndreptată către persoanele cu dizabilități să sesizeze Consiliul sau autosesizarea Consiliului. Însă, așa cum ilustrează și această analiză, prin raportarea la un eșantion care ar fi trebuit să vizeze criteriul dizabilității, acest lucru nu se întâmplă îndeajuns de frecvent pentru a face față discriminării din media față de persoanele din această categorie.
Resurse:
https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2022/06/8.-Material-informativ-dizabilitati.pdf
Autoare: Raisa Manolescu, voluntar CRJ
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
[1] Articol ” Ringier l-a demis pe redactorul-șef GSP. Jurnaliștii acuză trustul de presiuni în favoarea firmelor de jocuri de noroc”, 03.10.2023, disponibil la: https://romania.europalibera.org/a/libertatea-gsp-demitere-redactor-sef-ringier/32621412.html
[2] Recomandăm, ca referință, ultimul raport de activitate CNA, 2022 – pg. 72 ”Membrii Consiliului au avut în vedere informarea corectă a publicului în contextul extinderii dezinformării și a fenomenului de fake-news”, disponibil la: https://www.cna.ro/IMG/pdf/1_CNA_Raport_de_activitate_pe_anul_2022.pdf
[3] Solicitare de informații publice CRJ nr. 123/11.07.2023.
[4][4] Răspuns CNA la solicitarea nr. 8553/12.07.2023, transmis CRJ la data de 24.07.2023.
[5] Articol ”Statul & firmele din România plătesc 2,5 mld de lei/an amendă în loc să ofere o șansă unui angajat surd sau orb. De ce?”, 21.01.2024, disponibil la: https://romania.europalibera.org/a/mai-bine-amennda-decat-contracte-cu-angajati-cu-dizabilitati-doar-sase-la-suta-lucreaza/32783135.html
[6] Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România, 2021, disponibilă la: https://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/01/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf
[7] Idem.
[8] Idem.
[9] Solicitarea CRJ nr. 123/11.07.2023
[10] Decizia nr. 136/01.03.2022, Decizia nr. 95/26.01.2022, Decizia nr. 98/27.01.2022, Decizia nr. 549/11.10.2022, Decizia nr. 121/15.02.2022, Decizia nr. 111/08.02.2022, Decizia nr. 606/17.11.2023, Decizia nr. 201/22.03.2022, Decizia nr. 531/29.09.2022, Decizia nr. 354/28.07.2022, Decizia nr. 222/07.04.2022, Decizia nr. 87/18.01.2022, Decizia nr. 136/02.02.2023, Decizia nr. 248/30.03.2023, Decizia nr. 403/13.06.2023, Decizia nr. 161/14.02.2023, Decizia nr. 183/23.02.2023, Decizia nr. 284/27.04.2023, Decizia nr. 214/23.03.2023, Decizia nr. 380.23.05.2023 și Decizia nr. 353/09.05.2023
[11] Art. 29 – (1) Comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele condiţii: d) să nu includă şi să nu promoveze acte de discriminare bazată pe criteriu de sex, origine rasială sau etnică, naţionalitate, religie sau credinţă, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală;
[12] Disponibilă la https://www.cna.ro/article12050,12050.html.
[13] Art. 40 – (1) Serviciile media audiovizuale prestate de furnizorii aflaţi în jurisdicţia României nu trebuie să conţină: a) incitări la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup, bazate pe considerente precum sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă, orientare sexuală sau boală cronică contagioasă ori necontagioasă;
[14] Art. 912*) – (1) Consiliul sancţionează cu amendă utilizatorii unui serviciu de platformă de partajare a materialelor video care generează materiale video, care: a) incită explicit la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane ori a unui membru al unui grup pe considerente, precum sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă, orientare sexuală sau boală cronică contagioasă ori necontagioasă;
[15] Solicitarea CRJ nr. nr. 8553 / 12.07.2023
[16] Disponibilă la: https://www.cna.ro/IMG/pdf/Dec201-NASUL_TV_am_10000_art_47_40_64_CA.pdf
[17] Disponibilă la: https://www.cna.ro/IMG/pdf/Decizia_136-NASUL_TV_10_minute_3_LA_40_47_si_64_CA.pdf
[18] Disponibilă la: https://www.cna.ro/IMG/pdf/Decizia284.pdf
[19] Decizie-354-2022, Decizie-606-2022, Decizie-136-2023, Decizie-214-2023, Decizie-353-2023
[20] Decizie-98-2022, Decizie-183-2023, Decizie-380-2023, Decizie-161-2023
[21] Decizie-222-2022, Decizie-531-2022, Decizie-549-2022, Decizie-403-2023
[22] Decizie-95-2022, Decizie-121-2022
[23] Decizie-111-2022
[24] Decizie-248-2023
[25] Decizie-87-2022
[26] Decizie-222-2022
