CONTEXT: Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a urmărit încă de la început traseul proiectului de lege privind modificările aduse art.164 (1) din Codul Civil, fiind angrenat în ample discuții pe subiectul sprijinului în luarea deciziilor a persoanelor cu dizabilități. Fix acum un an participam într-un grup interinstituțional coordonat de consilier de stat dna. Mădălina Turza alături de Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății, ANDPDCA, Ministerul Public, CSM și Ministerul Muncii pe tema implementării deciziei CCR 601/2020. Timp de 8 luni, CRJ a lucrat alături de instituțiile statului în vederea bunei tranziții legislative de la măsurile substitutive la cele asistive, având în vedere prevederile convențiilor și tratatelor internaționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Acum, când suntem atât de aproape de concretizarea acestor demersuri, cerem dezbatere publică asupra legii ce va afecta zeci de mii de persoane.
____________________________________________________________
Către: Camera Deputaților, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
Doamnei Președinte Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă
București, 31 martie 2022
SOLICITARE DE DEZBATERE
Ref. Dreptul persoanelor cu dizabilităţi, al familiilor şi al ONG-urilor de a participa la dezbaterea “Proiectului de lege Pl-x 131/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale”
Stimată Doamnă Președintă,
Prin prezenta, vă adresăm solicitarea de a facilita în cadrul Comisiei Juridice, de disciplină și imunităţi organizarea unor dezbateri în format fizic cu implicarea reprezentanţilor persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor neguvernamentale, împreună cu reprezentanți desemnaţi din partea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autorităţii Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Ministerului Familiei, Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, Ministerului Sănătăţii, Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, şi Direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu privire la Proiectului de lege Pl-x 131/2022 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) speră că veți da curs solicitării noastre în privința Proiectului de lege amintit, care pentru claritate și conformitate cu tratatele internaționale și cu Decizia CCR nr. 601/2020, necesită ascultarea opiniilor persoanelor cu dizabilități și a celor direct implicați în ocrotirea lor.
În pofida faptului că la dezbaterile organizate de Guvern au participat organizații de drepturile omului, precum și organizații care reprezintă persoanele cu dizabilități, acestea din urmă, deși vizate direct de scopul legii, nu au fost implicate/ ascultate, cu privire la măsurile de sprijin în luarea deciziilor de care au nevoie, astfel încât acestea nu se regăsesc în conținutul Codului Civil.
Drept urmare, acestea doresc să profite de dezbaterile parlamentare în vederea adoptării unui proiect de lege care să garanteze recunoaşterea egală în faţa legii a tuturor persoanelor cu dizabilităţi, aşa cum a decis Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 601/2020, în conformitate cu art.12 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (ratificată prin Legea de nr. 221/2010).
În ceea ce privește organizația semnatară, CRJ, aceasta a organizat discuții cu persoane cu dizabilități, părinți, ONG-uri și reprezentanți ai autorităților publice, în legătură cu posibile mecanisme de sprijin în luarea deciziilor adecvate persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, beneficiind de cunoștințele unui expert internațional. Pentru mai multe detalii: https://bit.ly/3KMxYn8, https://bit.ly/3ADqdv3, https://bit.ly/3IJN7UK, https://bit.ly/3qskjdf.
CRJ subliniază că proiectul de lege trebuie consolidat în mai multe domenii. O parte dintre teme au fost deja semnalate Senatului și deși câteva dintre ele au făcut obiectul unor modificări, rămân însă aspecte substanțiale care pot prejudicia fundamental scopul și modul în care pe viitor le va fi recunoscut persoanelor cu dizabilități dreptul de a lua decizii și de recunoaștere în fața legii.
Spre deosebire de scopul Convenției pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi și lecturarea în concordanță cu aceasta a Deciziei CCR nr. 601/2020, atât legiuitorul cât și Senatul României au decis impunerea măsurilor de tip substitutiv (consilierea judiciară și tutela specială) în dezavantajul măsurilor de tip asistiv, păstrând astfel structura și filosofia Decretului nr. 31/1954, împrejurarea că în preambulul proiectului de lege apare instituția Asistării persoanei cu dizabilități, cu un sediu al materiei neelucidat, nu schimbă cu nimic ipoteza de lucru a Codului Civil, și anume introducerea exclusivă a măsurilor substitutive, fie acestea chiar și graduale.
Persistă infantilizarea persoanei adulte cu dizabilități, fiind comparată din punct de vedere al capacității juridice cu minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, de altfel, cum am menționat anterior, păstrându-se structura vechiului Cod Civil, măsurile, fie cu privire la minor, fie cu privire la adult, poartă denumirea marginală de măsuri de ocrotire, fapt care este total în contradicție cu noțiunea de ,,sprijin’’.
O altă problemă majoră a modificărilor propuse Codului de Procedură Civilă, art. 938, consta în lipsa de claritate a modalității de efectuare a evaluării medicale și psihologice, lucru care va conduce la imposibilitatea delimitării în concret a măsurilor de ‘ocrotire’ din Codul Civil.
Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (Comitetul CDPD) recomandă statelor parte ca toate consultările cu organizațiile de persoane cu dizabilităţi să se bazeze pe transparență, respect reciproc, dialog semnificativ și pe un obiectiv sincer de a ajunge la un acord colectiv privind procedurile care să răspundă diversității persoanelor cu dizabilităţi.
Stimată Doamnă Preşedintă Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă,
vă solicităm facilitarea implicării efective a persoanelor cu dizabilităţi, părinţilor acestora şi organizațiilor neguvernamentale în cadrul dezbaterilor pe tema Pl-x 131/2022 la Comisia juridică, de disciplină și imunităţi a Camerei Deputaților. Vă rugăm, totodată, să vă asigurați că vor fi luate în considerare în mod explicit opiniile acestor actori, atunci când veţi redacta raportul privind proiectul de lege.
Vă mulțumim și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu membrii Parlamentului în următoarele etape ale acestui proiect de lege.
Georgiana Iorgulescu
Director executiv
Centrul de Resurse Juridice
Date de corespondență:
Georgiana Pascu, Manager de program,
Centrul de Resurse Juridice, gpascu@crj.ro, 0729881159
_________________________________
Centrul de Resurse Juridice care este o organizație neguvernamentală dedicată apărării și protejării drepturilor omului, asigurând persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor din România şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului ( ex. hotărârea de interes în materia de faţă „CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României”), monitorizând inopinat modul în care le sunt respectate drepturile în centrele rezidenţiale şi în spitalele de psihiatrie şi implicând persoanele cu dizabilităţi în procesul de participare la luarea deciziilor.
