Degringolada Consiliului Superior al Magistraturii și inovațiile juridice

Conform ordinii de zi prezentate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, joi, 12 mai 2022, secția pentru judecători va desemna candidatul judecător, iar plenul va alege, în aceeași zi, noul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în locul dlui judecător președinte interimar al CSM, Bogdan Mateescu.

  1. Cu privire la existența unui președinte interimar al CSM

S-au scris foarte multe lucruri despre faptul că nu există termenul “interimar” atunci când este vorba despre președintele în funcție, mandatul acestuia fiind de natură constituțională și, pe cale de consecință, neputând depăși termenul de 1 an prevăzut de art.133 alin.3 din Constituția României. Cu toate acestea, dl. judecător Bogdan Mateescu, după expirarea termenului de 1 an, a rămas, peste acest termen, președinte, având o titulatură improvizată, nedefinită prin lege și, cu atât mai puțin, în Constituție, aceea de președinte interimar. Împrejurarea că cele două candidaturi depuse în termenul legal, înainte de expirarea mandatului de 1 an al dlui judecător Mateescu (ale dlor judecător Andreea Chiș și Gabriela Baltag) au fost respinse de plen nu echivalează cu improvizarea, în pofida Constituției, a mandatului de președinte interimar al dlui judecător Mateescu până la alegerea unui nou președinte.

2. Cu privire la respingerea celor 2 candidaturi, este necesar a fi luate în calcul următoarele considerente:

  • Oricare dintre cei 9 judecători, membrii aleși ai CSM au vocația de a fi președinți pentru mandate de 1 an
  • Aceştia au ajuns acolo prin votul colegilor lor de la instanțele corespunzătoare în grad, prin urmare nu are nicio importanță dacă sunt plăcuți sau nu de către colegii lor din CSM; prin urmare plenul are obligația de a vota pozitiv, atunci când este o singură candidatură, respectiv de a alege un candidat, atunci când sunt mai multe candidaturi depuse
  • Dacă lucrurile nu ar sta așa ar însemna, ca și în cazul de față, că, dacă anumite candidaturi nu sunt plăcute de majoritate (deși, în speța noastră au fost două și nu una singură), se poate ajunge la funcția inexistentă legal de președinte interimar de multiple ori, respectiv ori de câte ori nu sunt agreate candidaturile depuse
  • Nu în ultimul rând,  Secția pentru judecători, conform art.24 din Legea nr.317/2004, este cea care dezbate și desemnează candidații pentru funcția de președinte, prin urmare se poate presupune, cu bună credință, că cel puțin unul dintre candidați va fi cel votat de plen și nu nici unul, ca în situația de față
  • Prin urmare, a nu alege pe cineva înseamnă, în mod efectiv, a cenzura voința electorilor, colegi magistrați, care și-au ales reprezentanții judecători în CSM, această alegere încluzând vocația celor aleși de a fi, la un moment dat, președinți al CSM. A refuza aceasta vocație însemană a goli de conținut mandatul constitutional al acestora, respectiv ceea ce scrie expres în art.133, alin.3:

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).

  • Apoi, textele legale se citesc și se interpretează cu bună-credință, în sensul de a produce efecte și nu de a nu produce și, dacă se poate, acestea trebuie să producă efectul dorit de Adunarea constituantă, respectiv mandatul președintelui trebuie să fie de 1 an și nu mai mult de atât; așa fiind lucrurile, singurul comportament loial constitutional era acela prin care plenul vota în luna decembrie 2021 unul dintre cei 2 judecători care și-au depus candidatura în termenul legal.

După cum cunoaște opinia publică, acest lucru/comportament nu s-a petrecut și am asistat, de la înălțimea constituțională (și nu altfel) a acestui for numit Consiliul Superior al Magistraturii la o inovație (rușine) juridică denumită instituția președintelui interimar.

Spune, în acest sens, Curtea Constituțională în Decizia nr.611/2017 paragrafele 106 și 112 faptul că o primă semnificaţie a conceptului de stat de drept o constituie respectarea normelor de drept pozitiv, aflate în vigoare într-o anumită perioadă temporală, care reglementează în mod expres sau implicit competenţe, prerogative, atribuţii, obligaţii sau îndatoriri ale instituţiilor/autorităţilor statului. [… ] loialitatea instituţiilor/autorităţilor statului trebuie manifestată întotdeauna faţă de principii şi valori constituţionale, în vreme ce relaţiile interinstituţionale trebuie guvernate de dialog, de echilibru şi de respect reciproc”.

Dat fiind acest precedent extrem de periculos de rescriere cutumiară a ceea ce e legal ori constitutional, este bine de știut, cum am precizat în preambul, că joi, 12 mai, CSM urmează să își aleagă un nou președinte. Nu știm de ce abia acum, dar e un mare pas înainte. Deși ar fi trebuit să știm cine sunt candidații la această funcție, respectiv care le sunt intențiile (proiectele de candidatură), până la acest moment nu există niciun detaliu public.

În fine, în lipsa unor atare informații, apreciem că, în măsura în care își depune candidatura dl. judecător Marian Budă de la Înalta Curte de Casație și Justiție, candidatura acestuia nu întrunește condițiile de validitate, respectiv:

  • Dl judecător Buda este un membru interimar al CSM și nu un membru plin/titular/ales al acestui for, acesta înlocuind-o TEMPORAR pe dna judecător, membru ales al CSM, Mariana Ghena, recent pensionată
  • Ce spune legea în această situație?

Art. 57 alin. 1 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

  • În cazul încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul ramas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.
  • Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obținut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfășurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.
  • În cazul prevăzut la alin. (1), persoana aleasă pentru ocuparea locului vacant îşi exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.
  • Ce spune DEX[1] cu privire la semnificația substantivului “interimar”: (Persoană) care exercită provizoriu o funcție în locul titularului, având ca și sinonime ad-interim, provizoriu, temporar
  • Prin urmare, judecătorul interimar are un mandat limitat în calitatea sa de membru CSM, exercitând această funcție până la desemnarea prin intermediul alegerilor la Înalta Curte de Casație și Justiție a reprezentantului ales de către această instanță; acest lucru nu s-a întamplat, motivul rămâne neelucidat, așa încât dl Budă exercită un mandat interimar, ICCJ și CSM rămânând, prin pasivitate, fără un judecător de plin drept membru al CSM în locul rămas vacant
  • Considerăm, astfel, că dl judecător Marian Budă nu se bucură de vocația generală de a deveni președinte al CSM asemenea celorlalți judecători din acest for, acesta exercitând o funcție pe o perioadă determinată, respectiv pănă la desemnarea unui alt judecător, în urma alegerilor la ICCJ. Faptul că CSM și ICCJ, deși au obligația legală de a organiza aceste alegeri, nu o fac/nu au facut-o nu este de natură a transforma mandatul de membru interimar al dlui Budă într-un mandat de plin drept, pentru restul perioadei mandatului colectiv al CSM.
  • Din punct de vedere formal, prin Hotărârea nr.1/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.50 din 17 ianuarie 2022, Senatul l-a validat în mod corect pe domnul Marian Budă ca membru interimar al CSM și nu ca membru ales
  • În Decizia nr.59/2022 Curtea Constituțională susține în considerente (paragraful 31) faptul că:

Or, în realitate, în cazul încetării calităţii de membru al CSM înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege, și de abia după derularea acestor alegeri devine aplicabil art.18 alin.(1) din Legea nr.317/2004.

  • Ce spune art.18, alin.1 antereferit?

Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului.

Concluzie:

  • Există o diferență legală între magistratul ales și magistratul care exercită interimatul până la alegerea noului membru
  • Președintele CSM nu poate fi ales, conform Constituției, decât dintre membrii aleși (art.133, alin.3)
  • Cum există 4 judecători aleși în CSM care nu au exercitat încă mandatul de președinte (Andreea Chiș, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și Mihai Bălan), principiul legalității, dar și al loialității instituționale obligă plenul în a vota pe unul (oricare) dintre aceștia; orice altă soluție conduce la accentuarea ridicolului în care se află.

În fine, daca dl judecător Bogdan Mateescu, membru ales, este președinte interimar, cum se va numi un presedinte care nu este un membru ales, ci judecător care exercită interimatul?

Georgiana Iorgulescu
Director executiv
Centrul de Resurse Juridice
georgiana@crj.ro / 0722.505.181


Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zicu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.


[1] https://dexonline.ro/definitie/interimar