Centrul de Resurse Juridice (CRJ) și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului României au organizat în data de 12 decembrie 2022 dezbaterea națională privind obligaţia Guvernului de a executa hotărârile CEDO în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale prin elaborarea Planului Național de Acțiune pentru prevenirea relelor tratamente în spitale de psihiatrie și în centre rezidențiale.
Evenimentul a făcut parte din proiectul AdaptJust- Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilităţi, derulat Centrul de Resurse Juridice, în parteneriat cu Ministerul Public- Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și justiție.
Evenimentul a fost deschis de doamna Anca Dragu, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului României, urmată de doamna Georgiana Pascu, manager de program Pledoarie pentru Demnitate, Centrul de Resurse Juridice și doamna Maria Mădălina Turza, Consilier de Stat, Guvernul României, fiecare punând accent pe deciziile CEDO ignorate până acum, poziția României în legătură cu respectarea drepturilor și demnității persoanelor cu dizabilități, demersurile și responsabilitățile de până acum în vederea implementării deciziilor CEDO.
În cuvantul de deschidere, Georgiana Pascu a vorbit despre situația României acum în ceea ce privește demnitatea și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, subliniind dorința Centrului de Resurse Juridice de a colabora, de a face front comun cu toate instituțiile care urmăresc același scop:
În februarie 2004, că urmare a plângerilor și rapoartelor CRJ despre cei 100 de oameni care au murit în Poiana Mare, și Valentin Câmpeanu, pe care l-am văzut înainte să moară, plus parteneriatul cu Amnesty Internațional, presiunile pe Comisia Europeană, România a adoptat un memorandum prin care a alocat fonduri spitalelor. Asta a însemnat salarii crescute, înființarea CNSMLA, formarea specialiștilor. Neofocial, la fiecare vizită primim mesaje de la angajați în care ne spun că s-au alocat resurse, s-a întâmplat asta. Noi suntem de partea voastră.
– Georgiana Pascu, manager de program Pledoarie pentru Demnitate, Centrul de Resure Juridice
A luat cuvântul, ulterior, domnul Cătălin Popescu, adjunct al procurului general PICCJ, Ministerul Public, cu precizări despre nevoia de colaborare și situația actuală a justiției pentru persoanele cu dizabilități în România, afirmând:
Nivelul nostru de acțiune nu e unde ne dorim și unde ar trebui să fie. A recunoaște o vulnerabilitate e primul pas spre succes și abordare corectă a unei problematici. Persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale sunt cele mai vulnerabile – vulnerabilitate extremă conform CEDO, dezvoltată în cazul CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României, punct de plecare al acțiunilor Ministerului Public în această materie. Eu am fost 100% susținătorul ideii de parteneriat cu societatea civilă. Critica constructivă este benefică, binevenită. Este principalul drum către progres. Mulțumesc CRJ pentru lupta pe care o duce. Din culisele lor aflăm lucruri care nu ne fac cinste ca instituții publice.
– Cătălin Popescu, adjunct al procurorului general PICCJ, Ministerul Public
De asemenea, un cuvânt de încurajare fost transmis participanților și de către doamana Consilier de Stat, Guvernul României, Mădălina Turza, care a amintit și de vizita CEDO în România cu privire la implementarea deciziilor din domeniul sănătății mintale și al dizabilității:
V-ați asumat o misiune grea de a sparge gheața într-un domeniu din păcate neglijat de foarte mulți ani în România […] Adresarea, din punct de vedere strategic, a implemantarii deciziilor CEDO în România, cu precădere în zona sănătății mintale și a dizabilității. […] Mă bucur să anunț astăzi că, prin decizia Premierului României, în cel mai scurt timp, la nivelul Cancelariei Primului Ministru, se va constitui un Comitet Interinstituțional de Lucru care va aduce la aceeași masă reprezenanți ai tuturor ministerelor, cu atribuții în acest domeniu, al autorităților, dar și al societății civile, pentru ca împreună să putem pune la punct un Plan de Acțiune cu măsuri concrete, cu termene limită și cu responsabili în ceea ce privește implementarea deciziilor CEDO în acest domeniu.
– Mădălina Turza, Consilier de Stat, Guvernul României
Anca Dragu a vorbit despre importanța colaborării dintre societatea civilă și Comisiile parlamentare atât pentru semnalarea abuzurilor și lucrurilor disfuncționale din societate, dar și pentru găsirea unor soluții reale:
Fără această colaborare, acțiunile propriu-zise nu ar fi posibile, în contextul în care sunt peste 100 de decizii CEDO pe care România le-a ignorat. Nu o dată drepturile persoanelor cu dizabilităţi psiho-sociale şi intelectuale au fost încălcate, ceea ce situează România pe ultimul loc în UE la implementarea deciziilor CEDO. Îmi doresc ca acest lucru sa se schimbe, iar acest plan de acțiune este un prim pas.
Au continuat domnul Cătălin Vișean, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, care a vorbit despre de unde trebuie să vină soluțiile, domnul Gabriel Diaconu, Medic psihiatru, Consilier Onorific al Ministrului Sănătăţii, despre complicitatea autorităților și despre nevoia de responsabilizare, domnul Emanuel Botnariu, din partea Consliliui de Monitorizare, sesiunea fiind închisă de discursul domnului Daniel Iovănescu, Adjunct al Avocatului Poporului – Domeniul Naţional pentru Prevenirea Torturii (MNP), cu o serie de precizări despre rezultate obținute în urma monitorizării proactive și preventive, dar și în urma anchetelor desfășurate, reactive, precizări care au stârnite viitoare discuții.
Aceste decizii nu au rol punitiv, implementarea lor e o invitație la transformare, iar transformarea presupune sancționarea mizeriei și iesirea din complicitate. Dacă va fi să ne iasă, să putem spune că pacientul are parte de sanitație, demnitate, voce, nu doar de dreptul de a protesta, ci și de a fi tratat corect și proporțional în calitatea lui de om, să putem oferi îngrijire adecvată oamenilor… […] Sănătatea mintală e ceva fără de care nu se poate. Opțiunea de a ieși din complicitate înseamnă legi mai bune, norme mai bune.
– Gabriel Diaconu, medic psihiatru, Consilier Onorific al Ministrului Sănătăţii
Participanții au fost împărțiți în două grupuri de lucru, în cadrul cărora s-au discutat punctual probleme și soluții, ce urmau să fie dezbătute după discursul doamnei Iulia Motoc, judecător Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Jurisprudenţa CEDO în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.
În final, fiecare grup a înaintat propunerile privind Planul Național de Acțiune. S-au identificat probleme precum: lipsa de profesioniști, absența serviciilor comunitare, absența unui mecanism de protecție, epuizarea personalului medical, lipsa de finanțare, riscul de fraudă, inexistența psihologiei comunitare:
Când iese pacientul de pe poartă, se pierde urma. Nu exisă protecție, nu există familie, nu există integrare, nimic. De aia pacientul se plimbă pe undeva, face ceva, orice, un eveniment, și e adus cu poliția înapoi. Dacă face ceva penal, ajunge la siguranță, dacă nu, e adus înapoi la noi. De la poartă până vine e pierdut.
– Dr. Andrian Țîbîrnă, Manager Spital Prof. Dr. Alexandru Obregia
România a fost condamnată de multiple ori la CEDO privitor la modul deficitar în care sistemul de justiție tratează cazurile ce au ca obiect abuzuri asupra persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, atrăgând atenția statului român referitor la acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în continuare pentru a asigura un sistem de justiție accesibil și echitabil pentru aceste persoane.
Centrul de Resurse Juridice a identificat nenumărate cazuri de abuzuri în timpul vizitelor de monitorizare inopinate în centrele rezidențiale și spitalele de psihiatrie din țară, demarând acțiuni legale pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale.
Una dintre cauzele pentru acestă situație de fapt este și lipsa de formare și familiarizare a autorităților din sistem cu subiectul, noțiunile și instrumentele ce definesc un sistem de justiție accesibilizat. În această privință, CRJ și Ministerul Public – PICCJ organizează prin AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități 20 de cursuri de formare pentru judecători, procurori, avocați, psihologi, asistenți sociali și medici psihiatri în vederea facilitării implementării ajustărilor procedurale și asigurării accesului la justiție pentru persoanele cu dizabilități.
Până acum, în cadrul cursurilor AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoanele cu dizabilități, au participat 220 de persoane: magistrați, avocați, specialiști din domeniul psihosocial. Fiecare curs s-a finalizat cu o serie de propuneri făcute de aceștia în ceea ce privește Planul Național de Acțiune, sintetizate AICI.
Vezi comunicatul publicat de senat AICI.
_____________________________________________
Proiectul este implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și beneficiază de un grant în valoare de 1.324.994 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Obiectivul proiectului este de a facilita accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități intelectuale și/ sau cu probleme de sănătate mintală.
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor. Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE sau Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.
