Dreptul de a beneficia, liber și nediscriminatoriu, de serviciul public de transport

24.05.2022

Centrul de Resurse Juridice a redactat și înaintat către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării o petiție privind obligațiile și contravențiile subsecvente, discriminatorii față de comunități vulnerabile, inclusiv cea de etnie romă, în materia serviciului de transport public local, adoptate de Consiliului Local Cluj-Napoca.

Astfel, în Hotărârea nr. 670/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de conduită în mijloacele de transport public local de persoane, constatarea și sancționarea contravențiilor, la art 2.3 lit. k) de la Capitolul II (obligațiile călătorilor), la art. 7 de la Capitolul VII (contravenții) și la art. 8.1 de la Capitolul VIII (sancțiuni) se regăsesc următoarele texte:

Capitolul II – Obligațiile călătorilor

Art. 2.3. Călătorii sunt obligați:

k) să aibă o ținută vestimentară curată care să nu deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport public de persoane;

Capitolul VII – Contravenții

Art. 7. Constituie contravenții următoarele fapte comise de călători:

k) urcarea în mijlocul de transport public local de călători cu îmbrăcăminte murdară care să deterioreze starea de curățenie a mijlocului de transport (tapițeria scaunelor, podeaua, salonul);

Capitolul VIII – Sancțiuni

Art. 8.1. Contravențiile prevăzute în prezentul Regulament sunt sancționate după cum urmează:

  1. contravențiile prevăzute la art. 7 lit. e) – n), cu amendă de la 100 lei, la 200 lei

Sunt două aspecte de luat în calcul cu privire la aceste prevederi. Dacă afectează disproporționat un grup/ grup vulnerabil (nu vom discuta și dacă a existat intenția de a exclude un anumit grup când s-a gândit și adoptat criteriul îmbrăcăminții) și subiectivitatea în aplicarea acestei prevederi. 

I.

O ținută vestimentară curată implică accesul la o locuință adecvată, dotată cu facilități sanitare, precum și posibilități materiale în achiziționarea produselor de curățenie.

Prevederile în cauză din Hotărârea nr. 670/2019 produc efecte, în principal, asupra comunității de romi din Pata Rât (o categorie vulnerabilă). În fapt, la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, practicile discriminatorii manifestate de către autoritățile publice locale față de comunitățile de romi marginalizate și izolate la marginea orașului sunt recurente. Zona Pata Rât este o așezare urbană informală segregată spațial, sever defavorizată pe plan social, economic și al accesului la servicii publice.

Persoanele din comunitate sunt cele ale căror condiții de viață sunt caracterizate prin cele mai intense și multiple forme ale deprivării materiale. Printre formele acesteia, un efect major asupra oamenilor îl are deprivarea locativă.

Pentru comunitatea de romi care locuiește în zona Pata Rât, autobuzul orășenesc reprezintă singurul mijloc de transport pus la dispoziția comunității și cea mai importantă punte de legătură cu orașul. Prin această prevedere din Hotărâre le este limitat acum și accesul la transportul public.

Menționăm și că anumite meserii presupun murdărirea hainelor/uniformei și nu oferă acces de a se schimba, cum ar fi meseriile din domeniul construcțiilor sau al salubrității[1] – domeniu în care lucrează un număr semnificativ de persoane cu o stare materială precară și/ sau de etnie romă. Prin urmare, starea îmbrăcăminții poate fi afectată datorită specificului activităților și muncilor prestate.

Adițional, prevederile din Hotărârea nr.670/2019 a Consiliului Local Cluj-Napoca lezează demnitatea personală oricărei persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate socio-economică, deprivare materială și locativă, și accentuează stigma acestor persoane, celor care lucrează în domenii precum construcții, salubritate sau altele și, specific în cazul Municipiului Cluj-Napoca, comunității de romi din Pata Rât, cea cu statutul socio-economic cel mai vulnerabil din municipiu.

II.

Legislația în materie prevede obligații ale utilizatorilor serviciului public de transport, printre care și obligația de a nu aduce prejudicii sistemelor de transport din domeniul public sau privat. Prin ce modalitate a încadrat administrația publică locală starea îmbrăcăminții la potențiale cauze de deteriorare a curațeniei mijlocului de transport?

Subiectivitatea în stabilirea nivelului de murdărie al îmbrăcăminții unei persoane îi revine în totalitate agentulului constator care face parte din organele de control ale CTP Cluj-Napoca S.A. Cum este dovedită deteriorarea curățeniei mijlocului de transport în condițiile subiectivității și contrar dreptului principal al călătorului de a beneficia liber și nediscriminatoriu de serviciul de transport public local de persoane?

Ce fel de pregătire/ formare este necesară agentului constator pentru a lua aceste decizii? Stabilirea contravenției are loc în urma unui proces arbitrar care are ca scop sau vizează atingerea demnității și crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, ulimitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la etnia romă și la apartenența la o categorie defavorizată.

În urma unei cercetări neexhaustive, am descoperit hotărâri de consilii locale privind norme de conduită în mijloacele de transport public local de persoane, din diferite municipii sau orașe, care prezintă prevederi identice sau similare cu cele sesizate (unele menționează “îmbrăcăminte murdară și urât mirositoare”). Acestea necesită modificări în scopul nediscriminării în accesul la transport public local de persoane.


[1] https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2020/02/Locuire-romi-Pata-R%C3%A2t-final.pdf


Material realizat în cadrul proiectului Nediscriminarea, dincolo de cuvintecu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann