Acest videoclip în limbaj ușor de înțeles te va ajuta sa înțelegi mai bine cum poți să te plangi în cazul în care ți-au fost încălcate drepturile, dacă ești arestat preventiv sau condamnat defintiv și te afli într-un penitenciar:
În prezent, dreptul de petiționare este prevăzut în temeiul articolului 51 din Constituția României, revizuită în anul 2003:
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.
(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.
Totodată, Ordonanța de Guvern nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, definește petiția ca fiind „cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean şi local, precum şi regiilor autonome”.
- Exercitarea drepturilor persoanelor aflate în executarea unei pedepse privative de libertate. Dreptul de petiționare.
Privarea de libertate limitează, pe lângă libertatea de mișcare, și modalitatea de exercitare a anumitor drepturi.
În sistemul penitenciar românesc, exercitarea drepturilor persoanelor condamnate este reglementată în legislația specifică.
Astfel, Legea nr. 254 din 19 iulie 2023 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, este un act normativ cuprinzător în ceea ce privește exercitarea dreptului de petiționare, exercitare care nu poate fi îngrădită decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de Constituţie şi lege.
În penitenciare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate desemnat este persoana competentă care, în exercitarea atribuțiilor sale supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate (articolul 9 coroborat cu articolul 57 din Legea 254/2013).
De asemenea, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei drepturilor omului, pot vizita penitenciarele şi pot lua contact cu persoanele condamnate, cu acordul directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Întrevederile dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi persoanele condamnate se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală (articolul 57, alineatele 2 și 3).
Potrivit articolului 56, alineatul 2, împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta lege, luate de către administraţia penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată.
Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deţinere, de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, iar în cazul în care persoana condamnată este transferată la un alt penitenciar, judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate asculta persoana în cauză, în condiţiile art. 29, sau poate solicita ascultarea acesteia de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la noul loc de deţinere, care înaintează declaraţia luată.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate proceda la ascultarea oricărei altei persoane din sistemul penitenciar, în vederea aflării adevărului.
Judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 15 zile de la primirea acesteia şi pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) admite plângerea, în tot sau în parte, şi dispune anularea sau modificarea măsurii luate de către administraţia penitenciarului ori obligă administraţia penitenciarului să ia măsurile legale care se impun;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată, rămasă fără obiect, tardivă sau
inadmisibilă, după caz;
c) ia act de retragerea plângerii.
Încheierea judecătorului de supraveghere a privării de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de 3 zile de la data pronunţării acesteia.
Împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot formula contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţiile se depun la judecătorul de supraveghere a privării de libertate care a pronunţat încheierea.
De altfel, în funcție de nevoile pe care le au, persoanele private de libertate pot solicita să discute cu specialiștii (educator, asistent social, psiholog) repartizați în secțiile în care acestea sunt custodiate, comandantul de secție, personalul medical, etc.
În plus, prin intermediul asistentului social le pot fi mediate relațiile cu exteriorul, adică cu instituții publice, cu organizații nonguvernamentale naționale și internaționale și cu mediul de suport al persoanelor condamnate. Medierea socială vizează schimbul de informații necesare, după caz, realizării evaluărilor sociale și ameliorării, soluționării problemelor sociale.
Revenind la dreptul de petiționare, acesta este prevăzut la art. 63, Legea 254/2013, alături de dreptul la corespondeță. Alineatul 1 cuprinde garantarea dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă ale persoanelor condamnate.
În sensul Legii nr. 254/2013, termenul petiţie include orice cerere sau sesizare adresată autorităţilor publice, instituţiilor publice, organelor judiciare, instanţelor naţionale şi internaţionale.
Următoarele articole specifică procedura de urmat în scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenţei şi al răspunsurilor la petiţii, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deţinere este interzisă, plicurile sunt deschise, fără a fi citite, în prezenţa persoanei condamnate.
Confidențialitatea corespondenţei şi a răspunsurilor la petiţii este reglementată de alineatul 3, cu precizarea că acestea nu pot fi reţinute decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege. Corespondenţa şi răspunsurile la petiţii pot fi reţinute şi predate celor în drept dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Persoana condamnată este înştiinţată, în scris, cu privire la luarea acestor măsuri. Reţinerea şi predarea celor în drept a corespondenţei şi a răspunsurilor la petiţii în acest caz se pot face numai pe baza dispoziţiilor emise de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, prevederile art. 147 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
Măsurile luate de administrația penitenciarului pentru asigurarea dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă sunt prevăzute în articolul 64, din cadrul aceluiași act normativ.
Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile corespunzătoare pentru punerea la dispoziţia persoanei condamnate a materialelor necesare, precum şi pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului.
Petiţiile şi corespondenţa sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poştale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului. Personalul furnizorului de servicii poştale este însoţit, în interiorul penitenciarului, de o persoană anume desemnată de directorul penitenciarului. Răspunsurile la petiţii şi corespondenţă, adresate persoanelor condamnate, se predau de îndată destinatarului, sub semnătură.
Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă sunt suportate, de regulă, de către persoanele condamnate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare prin cereri şi sesizări adresate organelor judiciare, instanţelor sau organizaţiilor internaţionale a căror competenţă este acceptată ori recunoscută de România şi cele pentru exercitarea dreptului la corespondenţă cu familia, apărătorul şi cu organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor omului sunt suportate de către administraţia penitenciarului.
În situația în care persoana condamnată este sancționată disciplinar pentru săvârșirea unei/unor abateri disciplinare, dreptul la petiționare nu îi este restrâns, astfel, poate fi suspendat dreptul de a primi şi de a cumpăra bunuri, dar, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală sau exercitarea drepturilor la apărare, petiţionare, corespondenţă şi asistenţă medical. Totodată, în situația aplicării celei mai grave sancțiuni, sancțiunea cu izolarea pentru maximum 10 zile, persoanele private de libertate aflate în executarea acestei sancţiuni disciplinare îşi pot exercita, în continuare, dreptul de petiţionare, la corespondenţă şi la informare prin presa scrisă (art. 226, alin. 1, H.G. 157/2016).
Baza legală: articolele 9, 56, 57, 63, 64 – Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, articolele 194 -195 din Regulamentul din 25 aprilie 2017 privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de deținere aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor
Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, modificat și completat prin Hotărârea nr. 850/ 14 septembrie 2023, vine cu completări în ceea ce privește dreptul de petiționare al persoanelor private de libertate.
În baza dreptului de petiţionare, pentru apărarea unor drepturi sau interese, deţinuţii pot să adreseze cereri, reclamaţii şi sesizări către orice persoană autorizată, instituţie, organizaţie guvernamentală, nonguvernamentală, locală, centrală, naţională sau internaţională, în condiţiile art. 63 şi 64 din Lege.
Deţinuţii sunt informaţi cu privire la condiţiile de exercitare a dreptului de petiţionare, de îndată ce sunt primiţi în locurile de deţinere şi pe toată perioada executării pedepsei, de către personalul administraţiei ori alte persoane autorizate.
Mai exact, în perioada de carantină și observare, adică în primele 21 de zile de la depunerea în penitenciar, persoanele condamnate sunt incluse într-un program multidisciplinar de adaptare la condițiile privării de libertate. Acest program este susținut, de regulă, de către educatorul secției de deținere, ceilalți specialiști având rolul de a completa informațiile furnizate în cadrul acestui demers, precum și de a realiza evaluări, în funcție de competențe. Programul de adaptare la condițiile privării de libertate urmărește informarea fiecărei persoane aflate în detenție cu privire la regulamentul de ordine interioară din locul de deținere în care se află și, implicit, asupra dreptului de petiționare.
În vederea exercitării dreptului de petiționare, deţinuţii au posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului de supraveghere a privării de libertate, directorului penitenciarului ori persoanelor desemnate de acesta din urmă; asigurându-li-se posibilitatea de a fi ascultaţi de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, inspectori sau alţi reprezentanţi autorizaţi, la solicitarea acestora, fără prezenţa personalului locului de deţinere.
La cerere, deţinuţii pot fi audiaţi de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, conform programului stabilit de acesta, precum şi săptămânal, de directorul locului de deţinere.
Pentru formularea cererilor adresate administrației penitenciarului, deținuții pot utiliza și dispozitive ori sisteme electronice integrate, dacă acestea sunt puse la dispoziție de penitenciar.
Dreptul de petiționare exercitat în penitenciar nu este scutit de cheltuieli, acestea fiind suportate de deţinutul în cauză.
În situația în care deţinuţii nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele băneşti necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada executării pedepsei, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, în regim simplu, sunt suportate de către administraţia locului de deţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 64 alin. (5) din Lege.
Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, prin trimiteri poştale în alt regim decât cel simplu, sunt suportate în totalitate de către deţinuţi.
Baza legală: articolele 129, 131 – Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; articolul 23 din Regulamentul din 25 aprilie 2017 privind organizarea și desfășurarea activităților și programelor educative, de asistență psihologică și asistență socială din locurile de deținere aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor
Regulamentul de ordine interioară al penitenciarului
Este cunoscut faptul că privarea de libertate reprezintă o perioadă dificilă, greu de gestionat de persoanele care urmează să își petreacă zile, luni sau ani într-un mediu controlat. În ajutorul acestora, administrația fiecărui penitenciar a elaborat un regulament de ordine interioară, văzut ca o soluție pentru anumite probleme care pot apărea pe parcursul detenției.
Comunicarea cu alte autorități judiciare și administrative poate fi exercitată în baza dreptului de petiționare, cu precizarea că răspunsurile la petiții, adresate persoanelor condamnate, se predau de îndată destinatarului, sub semnătură, în condiții de confidențialitate deplină.
Procedura privind distribuirea și evidența materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare de către persoanele private de libertate este cuprinsă în cadrul regulamentul unității de detenție.
Materialele destinate exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență sunt plicurile, timbrele poștale, pixuri cu pastă și hârtia de scris (coli format A4). La nivelul fiecărui loc de deținere se instituie un registru de evidență a materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și la corespondență distribuite deținuților.
Distribuirea materialelor necesare exercitării dreptului la petiționare și a dreptului la corespondență în condițiile art. 64 alin. 5 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, se realizează în baza solicitărilor formulate în acest sens de către deținuți, verbal cu ocazia audiențelor sau prin cerere scrisă aprobată de directorul unității.
Deținuții primesc, la cerere, hârtie și pixuri cu pastă, în cantități rezonabile. După redactarea corespondenței sau petiției, deținuții returnează ustensilele de scris persoanei anume desemnate de directorul unității pentru distribuirea și ridicarea materialelor în cauză. În prezența acesteia, deținuții primesc plicuri în care introduc personal corespondența și le sigilează.
Plicurile și timbrele nu se distribuie la nivelul camerelor de deținere.
Plicurile sigilate sunt timbrate corespunzător de personalul anume desemnat de către director, în prezența deținuților și returnate acestora în vederea introducerii în cutiile poștale în locul de deținere. Deținuții semnează în registrul menționat mai sus de primirea materialelor pe categorii (hârtie, plicuri, timbre, pixuri cu pastă), la momentul primirii lor.
Scăderea materialelor distribuite se face pe baza Bonului de consum semnat de personalul anume desemnat, pe baza registrului de evidență a materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și la corespondență.
Personalului desemnat de către directorul locului de deținere îi este interzis să aducă atingere principiului confidențialității în exercitarea de către deținuți, a dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență prin citirea petițiilor și corespondențelor ori prin divulgarea datelor de care iau cunoștință referitoare la expeditori și destinatari.
De prevederile prezentate beneficiază și deținuții care nu dispun de mijloace bănești, așa cum sunt definiți în art. 131 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Sumele cheltuite de administrația penitenciarului pentru exercitarea dreptului la petiționare sau corespondență se recuperează ulterior de la persoana condamnată din sumele ce le va deține în fișa contabilă nominală sau în contul personal, în timpul executării pedepsei.
Săptămânal, persoana anume desemnată de directorul unității pentru distribuirea și ridicarea materialelor destinate exercitării dreptului de petiționare și a dreptului la corespondență prezintă, sub semnătură, Registrul de evidență a materialelor compartimentului financiar contabilitate, în vederea operării în documentele specifice a sumelor prevăzute la alineatul precedent.
Baza legală: Regulamentul de ordine al Penitenciarului Mioveni, art. 131 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013.
Concluzii:
Cine sunt eu?
Sunt o persoană aflată în stare de arest preventiv sau condamnată definitiv la executarea unei pedepse privative de libertate pentru săvârșirea unei/mai multor infracțiuni, motiv pentru care mă aflu în penitenciar, un loc guvernat de reguli formale, dar și informale.
Am drepturi, chiar dacă sunt într-o unitate penitenciară?
Da, ai drepturi, iar drepturile tale sunt prevăzute de legislația aflată în vigoare. Întrucât vorbim despre privare de libertate, aceasta poate să îți afecteze sau limiteze exercitarea anumitor drepturi, drepturile restrânse fiind prevăzute întocmai în hotărârea de condamnare.
Îți recomandăm să citești cu atenție Regulamentul de ordine interioară care ți se pune la dispoziție de administrația penitenciarului. În cadrul acestui document vei găsi informații utile privind programul zilnic, drepturile tale, obligațiile și interdicțiile care se aplică pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, precum și alte date care îți vor fi de folos cât timp te vei afla în penitenciar.
Cum pot să îmi exercit dreptul la petiționare?
La cererea ta, ți se distribuie hârtie și pixuri, în cantitate rezonabilă, pe care le vei returna, după ce redactezi petiția/petițiile. În prezența unei persoanei desemnate de directorul unității, vei primi plicuri în care introduci personal corespondența și le sigilezi.
Atenție! Plicurile și timbrele nu se distribuie la nivelul camerelor de deținere.
Plicurile sigilate sunt timbrate corespunzător de personalul anume desemnat de către director, în prezența ta și îți sunt returnate în vederea introducerii în cutiile poștale în locul de deținere.
Conform programului zilnic, într-un anumit interval orar, poți să te deplasezi însoțit la cutia poștală aferentă secției de deținere în care te afli, pentru ca tu să introduci plicurile sigilate, în vederea expedierii acestora.
Periodic (de regulă, săptămânal), o persoană desemnată din cadrul furnizorului de servicii poștale se deplasează la penitenciar pentru a colecta întreaga corespondență din cutiile poștale din sectorul de deținere. Aceasta este însoțită de o persoană desemnată de administrația penitenciarului. Atât conținutul petiției înaintate de către tine, cât și răspunsurile primite sunt confidențiale! Răspunsurile la petiţii formulate de către tine ți se predau de îndată, sub semnătură.
Ce fac dacă nu am bani în contul personal pentru a-mi exercita dreptul de petiționare?
Dreptul de petiționare exercitat în penitenciar nu este scutit de cheltuieli, acestea fiind suportate de către tine. În situația în care nu ai dispus de mijloacele bănești necesare în ultimele 30 de zile, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare prin cereri şi sesizări adresate organelor judiciare, instanţelor sau organizaţiilor internaţionale a căror competenţă este acceptată ori recunoscută de România şi cele pentru exercitarea dreptului la corespondenţă cu familia, apărătorul şi cu organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor omului sunt suportate de către administraţia penitenciarului.
Ce ar trebui să cuprindă petiția?
Conform prevederilor Ordinului 144/2008, petiţia privind acte sau fapte de discriminare va cuprinde:
a) numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, se va arăta domiciliul ales, unde urmează să i se facă toate comunicările privind soluţionarea petiţiei;
b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;
c) obiectul petiţiei;
d) arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază petiţia;
e) arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;
f) semnătura.
Petiţiile anonime, transmise prin orice mijloc, se vor clasa.
Petiţiile transmise prin orice mijloc, în care nu se precizează domiciliul sau reşedinţa petentului, pot fi luate în considerare dacă există indicii că datele respective vor fi comunicate ulterior. Așadar, trebuie să precizezi faptul că ești persoană privată de libertate și să specifici penitenciarul în care te afli.
În cazul în care un petent adresează mai multe petiţii cu acelaşi obiect, acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite. Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie cu acelaşi obiect, aceasta se clasează la numărul iniţial, menţionându-se faptul că ți s-a răspuns anterior.
Dacă sunt sancționat disciplinar, mai pot să îmi exercit dreptul de petiționare?
Da, poți să îți exerciți, în continuare, dreptul de petiționare, indiferent de sancțiunea disciplinară aplicată.
Ce fac dacă am fost abuzat verbal, emoțional, fizic sau sexual?
Securitatea personală este foarte importantă, iar faptul că tu anunți de îndată supraveghetorul din cadrul secției în care ești repartizat cu privire la existența unei agresiuni, indiferent de forma pe care o îmbracă, contribuie la identificarea conflictelor în faza incipientă, ceea ce ar permite rezolvarea acestora în faza rudimentară, fără a escalada în cele mai grave forme de abuz şi violenţă.
Este important să cunoști faptul că poți să te adresezi psihologului secției, pentru a te ajuta să îți înțelegi emoțiile și stările și să te ghideze în procesul de vindecare. Discuțiile cu psihologul și asistentul social sunt confidențiale, rolul acestor specialiști fiind acela de a-ți fi de ajutor în compensarea sau ameliorarea nevoilor psihologice sau sociale.
În încheiere, îți reamintim faptul că, indiferent de dificultățile cu care te confrunți, poți solicita la apelul de dimineață să discuți cu personalul instituțional, în funcție de problema pe care o ai. Totodată, în cazul în care ți se întâmplă ceva care necesită intervenție imediată, anunță de îndată supraveghetorul repartizat în cadrul secției de deținere în care te afli.
De asemenea, poți solicita să ieși în audiență la personalul care îndeplinește funcții de conducere, pe bază de cerere scrisă și înregistrată. Vei fi audiat în funcție de programul persoanei solicitate. Îți recomandăm să discuți, în primă fază, cu comandantul secției tale și, ulterior, în cazul în care nu găsești răspuns sau soluții la problemele tale, să soliciți audiență la celelalte persoane superioare din punct de vedere ierarhic.
Dacă tu consideri că administrația penitenciarului nu te poate ajuta în rezolvarea problemelor tale, apelează la organizații, asociații sau fundații competente în soluționarea unor astfel de dificultăți/discriminări/încălcări ale drepturilor.
________________________
Material redactat de ofițer asistent social Andreea Milandru
Material și videoclip elaborate în cadrul proiectului Facilitarea incluziunii și a accesului la justiție pentru suspecții și inculpații cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale (101056701 – ENABLE – JUST-2021-JACC) Acest proiect este cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici orice alt organism de finanțare nu pot fi considerate responsabileși nu pot fi trase la răspundere pentru acestea.