Fabrici de bani, camuflate sub denumirea de “centre private de îngrijire și asistență”

Multiplele încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități pe care Centrul de Resurse Juridice le-a identificat în timpul vizitelor de monitorizare făcute în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, Voluntari, județul Ilfov sunt aduse în atenția publică, acolo unde le este locul, cu sprijinilor jurnaliștilor Ovidiu Vanghele- Centrul de Investigatii Media și Bianca Albu – Buletin de București, într-un nou material de investigație.

Raportul de monitorizare al CRJ poate fi citit aici: https://bit.ly/3JffuO2.

CITEȘTE ARTICOLUL ÎN ÎNTREGIME pe paginile Centrului de Investigații Media și Buletin de București.

Cu toate că statul român plătește sume importante de bani lunar pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități, acești bani nu se traduc nicidecum în servicii medicale sau activități menite să le îmbunătățească, în final, condiția ori să stopeze degradarea. În centrul Centrul privat de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi „Sfântul Gabriel cel Viteaz“- Voluntari, Ilfov, locuiesc 27 de persoane adulte cu dizabilități, îngrijite de doar 4 persoane.

Condițiile în care trăiesc acești oameni încalcă drepturile omului si drepturile persoanelor cu dizabilități, deși fiecare dintre ei a ajuns în acel loc în urma procesului de dezinstitutionalizare pe care statul român este obligat să îl parcurgă. Rezidenții centrului nu beneficiază de servicii medicale, de pshiatrie sau psihologie decât pe hârtie. Majoritatea timpului și-l petrec uitându-se la televizor, fie în curtea neamenajată din spatele casei. Cele două băi de la parter sunt încuiate; la subsolul clădirii există izolatorul, folosit ca metoda de pedeapsă pentru rezidenți, o cameră mică, cu o deschizătură de dimensiunea unei guri de aerisire, nu mai lată de o palmă; rezidenții nu au la dispozitie hârtie și instrumente de scris pentru a formula sesizări sau plângeri.

în curtea centrului, unul dintre reidenți este dezbrăcat complet de la brâu în jos. Două îngrijitoare  îl duc spre ambulanța din fața porții.
Unul dintre beneficiari este preluat de ambulanță. 

În 2012, la presiunea Europei, statul român a fost forțat să scoată oamenii cu dizabilități fizice și mintale din centrele-mamut pentru care România a devenit faimoasă în lume în primii ani după Revoluție. Treptat, într-un proces început atunci și încă în derulare, oamenii au ajuns în locuințe protejate sau în centre rezidențiale mici, în comunitate.

Așa a apărut și a înflorit un nou business: comerțul cu oameni foarte bolnavi, deci fără apărare. Pe seama statului, obligat în continuare să plătească bani buni pentru îngrijirea lor. 

Din una dintre cele mai mari felii din buget, cea pentru asistență socială, statul a ajuns să achite sume mari pentru cazarea, masa și îngrijirea fiecăreia dintre persoanele cu dizabilități, fie că trăiește în familie sau e sub îngrijire într-un centru de stat sau privat. 

Cu cât diagnosticul e mai grav, cu atât suma de la stat crește. Ajunge chiar și spre o mie cinci sute de euro, în cele mai grave cazuri. 

„Furnizori de servicii sociale” au luat astfel locul centrelor-mamut: ONG-uri sau firme care primesc în grijă oameni de la stat, dar și bani, în schimbul găzduirii, hrănirii și tratamentului menit să le amelioreze condiția, sau măcar să le stopeze declinul. Când banii rămân în buzunarul afaceriștilor și nu ajută oamenii, serviciul social devine fabrică de bani. 

Cercul se închide simplu: șefii instituțiilor care „dau” oamenii și banii „centrelor” sunt și primii care trebuie să verifice condițiile în care bolnavii sunt îngrijiți. Dar nu o fac.

Unul dintre beneficiarii din centrul Sf. Gabriel cel Viteaz, preluat de ambulanță. 

Material elaborat în cadrul proiectului AdaptJust- Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilităţi, implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, proiect ce beneficiază de un grant in valoare de 1.324.994 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului Dezvoltare locală. Materialul este pus la dispoziție gratuit, putând fi distribuite doar menționând sursa. Modificarea în orice fel, vânzarea sau folosirea conținutului în scop comercial sunt complet interzise. Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar.
Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
Lucrăm împreună pentru o Europă încluzivă.