ÎCCJ anulează dreptul la locuire al grupurilor vulnerabile

ÎCCJ a pronunțat o hotărâre care va crea un precedent extrem de periculos în ceea ce privește respectarea drepturilor la locuire, viață privată și nediscriminare a grupurilor vulnerabile, drepturi garantate atât de legislația națională, cât și internațională.

Hotărârea poartă nr. 1888/04.04.2023 și nu a fost încă redactată.

În anul 2017, Primăria Municipiului Alba Iulia a evacuat în mod abuziv și lipsit de proporționalitate 200 de persoane de etnie romă, printre care copii, femei, bătrâni și persoane cu dizabilități, dintr-un imobil ce urma să fie demolat, neacordându-le o altă locuință unde să trăiască.

Aceste aspecte au fost constatate prin Hotărârea CNCD nr. 454 din 19.11.2018, la sesizarea Asociației Partida Romilor Pro Europa. CNCD a sancționat UAT Municipiul Alba Iulia și Consiliul Local Alba Iulia, fapta de evacuare a unui număr mare de persoane fără asigurarea altor alternative intrând sub incidența prevederilor art. 2 alin. 1 și art. 10 lit h) din OG nr. 137/2000:

  • „În prezenta speță, Colegiul director nu contestă legitimitatea demersului părţii reclamate de a evacua grupul de romi, categorie defavorizată din blocul “Turturica”, nepotrivită locuirii, ci analizează lipsa unei alternative care să asigure măsuri adaptate, respectiv locuințe sociale pentru grupul vulnerabil (200 de persoane printre care copii, femei, bătrâni și persoane cu dizabilități). În cauza Mazari v. Italia, Curtea Europeană a fost chemată a se pronunța cu privire la situația unei evacuări, respectiv neacordării unei locuințe alternative corespunzatoare în cazul unei persoane suferinde din punct de vedere medical. Curtea a reținut că în timp ce evacuarea pentru neplata chiriei constituie o actiune legitimă, în unele cazuri autoritatile trebuie să acorde locuință alternativă.”
  • „Colegiul director constată că autoritățile locale nu au luat în calcul măsuri adaptate la nevoile grupului vulnerabil, întrucât au descins la evacuarea acestora fără a ține cont de faptul că în luna octombrie temperaturile sunt scăzute, de oră și timpul acordat evacuării, astfel familiile cu copii, batrâni și persoane cu dizabilitate râmânând în stradă.”

Hotărârea CNCD a fost menținută prin sentinţa civilă nr. 1293 din 25 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, care a motivat, în mod indubitabil, următoarele:

  • „Situația deosebită a minoritarilor etnici este una de natură a pretinde dreptul sau facilitarea reglementată prin dispozițiile art. 10, lit. h) din O.G. nr. 137/2000, respectiv de a fi considerați și înțeleși în mod particular și caracteristic în varii domenii ale vieții sociale, inclusiv în legătură cu asigurarea spațiului locativ sau a unor alternative care să subsumeze garanția minimelor condiții de viață, corelativ situației speciale în care se află, anume persoane vulnerabile prin prisma poziției de inegalitate în care se află în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, respectiv a confruntării cu un comportament de respingere și marginalizare socială. Prin urmare, apare ca fiind corectă afirmația că situația specială și diferită a minoritarilor etnici presupunea un tratament diferit, în sensul unei îngrijiri speciale și efective din partea autorităților administrativ locale cu privire la condiția vulnerabilă a etnicilor romi, corelativ dreptului sau vocației legitime la acest tratament, situațiile diferite neputând fi tratate similiar.”
  • „Este corectă reținerea autorității pârâte că în situația de față se aplică mutatis mutandis jurisprudența CEDO din speța Cauza Winterstein și alții v. Franța. Aplicat la speța de față, deși din cauza respectivă analiza Curții pleca de la respectarea dispozițiilor art. 8 din CEDO, argumentele juridice ale instanței europene sunt pentru rațiuni aplicabile și cauzei de față, în vederea respectării principiului egalității de șanse și nediscriminare a unor membri ai comunității rome în contextul aplicării unei măsuri de evacuare care, deși este legală, afectează nivelul de trai și, astfel, siguranța de viață și eforturile de integrare socială, prin prisma modalității în care evacuarea este dusă la executare, fără întreprinderea unor măsuri alternative adaptate condiției vulnerabile a minoritarilor etnici. ”

Cu toate acestea, Înalta Curte a admis recursul declarat de reclamanţii Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, a casat sentinţa recurată şi, în rejudecare, a anulat Hotărârea nr. 454/19.11.2018 a Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării.

Ne întrebăm cum va arăta motivarea ÎCCJ câtă vreme la intervenția autorităților (poliția, jandarmerie cu câini) oamenilor li s-au acordat 18 minute pentru a părăsi blocul? Oamenii au ieșit afară cu toate lucrurile pe care le aveau, depozitându-le în fața blocului.

Modalitatea în care au fost evacuați încalcă de asemenea deminitatea și respectul datorat ființei umane, printr-un exces de zel, abuz de autoritate și folosirea unui limbaj degradant cum ar fi „De nu ieșiți afară, intru cu furtunu cu apă”.

Una din componentele dreptului la locuință adecvată o constituie protecția împotriva evacuărilor forțate, o obligație pe care Statele trebuie sa o respecte de îndată. În Comentariul General nr. 7, Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a reglementant standardele privind obligațiile corelative evacuărilor. Notând că, în general, evacuările sunt incompatibile cu Pactul internațional privind drepturile economice, sociale si culturale, Comitetul a precizat ca acestea pot fi justificate, în masura în care sunt respectate anumite condiții precum:

  • consultarea prealabilă a persoanei evacuate
  • existența unei notificări adecvate și rezonabile cu privire la data evacuării
  • existența unei căi judiciare ce permite obținerea unui remediu legal fie pentru a preveni evacuarea fie pentru a acorda compensații.

Aceste conditii se aplică în mod egal la situațiile în care evacuările sunt întreprinse de stat ori de persoane private. Evacuările nu trebuie să conducă la plasarea indivizilor în situații mai vulnerabile, la încălcarea altor drepturi sau la lipsa unui adăpost. Nu trebuie să aibă loc în condiții meteo nefavorabile sau pe parcursul nopții. Statele trebuie să adopte toate măsurile rezonabile, utilizând resursele disponibile, pentru a asigura o acomodare alternativă.

În speță, evacuarea a fost realizată în luna octombrie, în condiții de temperatură scăzută,  persoanele evacuate fiind lipsite de dreptul la locuire până la găsirea pe cont propriu a unei locuințe alternative.

Reiterăm gravitatea și periculozitatea unui asemenea precedent care neagă flagrant vulnerabilitatea unor categorii de persoane defavorizate și acordă undă verde unităților administrativ teritoriale de a acționa într-un mod abuziv față de cetățenii pe care aceasta din urmă îi consideră indezirabili.

Sursă: https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=5700000000026960


Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.