Ministerul Elevilor Nimănui

Stimată Doamnă Ministru Monica Anisie,

Învățământul din România este gratuit și obligatoriu în România, cel puțin din punct de vedere constituţional. Învățământul este, deci, despre și pentru elevi. Orice fel de elev, fie din orașe reședință de județ, fie din mediul rural. Timp de 30 de ani a fost numai despre profesori. Despre materii care trebuie să existe sau nu în funcție de necesarul de norme didactice, despre salarii, despre directori aflați, mai mult sau mai puțin pe viață la conducerile școlilor. Nu despre elevi.  De altfel, majoritatea sistemelor publice din România sunt orientate înspre ele însele și nu spre beneficiari. După 30 de ani suntem tot acolo.

Revenind în zilele noastre observăm că v-ați decis să sacrificați elevii din anii terminali, fie de clasa a VIII-a, fie de clasa a XII-a (despre aceștia nu vorbește nimeni).  Fiecare cu visele și speranțele sale fie pentru un anumit liceu, fie pentru o anumită meserie, universitate românească sau străină. Sunt noua generație de sacrificiu a ministerului. Pandemia a fost doar un fel de turnesol al calității educației în România precum și a politicilor publice ale ministerului pe care îl conduceți astăzi.  Vă explicăm de ce:

▶ 30 Martie, Monica Anisie Ministerul Educației și Cercetării a identificat instrumente și resurse digitale, care pot fi utilizate la învățarea de acasă, cea asistată de tehnologie și le-a centralizat în platforma DIGITAL pe educred.ro. Recomand fiecărui cadru didactic să selecteze instrumentele și resursele cele mai adecvate sau să-și creeze propriile resurse. Pe acest site  NU există resurse pt liceu. 

▶ 7 aprilie aţi anunţat că este posibil ca examenele să fie amânate pentru luna iulie

14 aprilie, Președintele Klaus Iohannis a decis prelungirea stării de urgență până pe 15 mai. În acest nou context, dvs. la aproape o lună nu ați spus nimic cu privire la examenele naționale dar ați emis un Ordin prin care precizați programele pentru cele două tipuri de examene. După o lună, doamnă ministru.

Ne mai precizați așa: „Prin elaborarea acestui ordin se asigură egalitatea de șanse pentru toți elevii care vor absolvi învățământul gimnazial, respectiv liceal, dar și o evaluare obiectivă, la nivel național, a competențelor specifice formate/dezvoltate, dar și a conținuturilor corespunzătoare parcurse de elevi pe parcursul învățământului gimnazial/liceal, respectiv în clasa a VIII-a/a XII-a până la finalizarea semestrul I al anului școlar 2019-2020

Ați omis să spuneți cum anume precizarea programei pentru examen poate să conducă la egalitatea de șanse.  De pildă, cum poate un elev care nu are acces la computer/internet sau ai cărui profesori nu vor/nu știu/nu au cum să lucreze online să ia la cunoștință de noua programă? In ceea ce privește evaluarea, nu rezultă de ce ar fi aceasta mai obiectivă prin publicarea programei pentru examenele naționale.

▶ 21 aprilie, ați emis Ordinul 4135/2020, care la Articolul 14 din Instrucţiuni prevede “ La reluarea activităţii de predare-învăţare-evaluare în unităţile de învăţământ, activitatea suport pentru învăţarea on-line poate fi valorificată de cadrul didactic prin calificativ/notă cu acordul elevului sau cu acordul părintelui/tutorelui legal”. Articolul 4 din Instrucțiuni prevede de asemenea: “CNPEE, pe baza datelor preluate din SIIIR, elaborează şi publică, semestrial, analize privind accesul unităţilor de învăţământ, al cadrelor didactice şi al elevilor la resurse pentru învăţarea online, precum şi referitoare la pregătirea cadrelor didactice pentru utilizarea platformelor de e-learning şi a resurselor de învăţare on-line asigurate şi, după caz, validate şi recomandate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării”.

Doamnă ministru, dacă publicarea privitoare la accesul elevilor la resurse online, respectiv la pregătirea profesorilor pentru utilizarea platformelor are loc semestrial, cum anume ajută procesul de învățare care ar fi trebuit să aibă loc în mod continuu în toată această perioadă? Ați așteptat 6 săptămâni pentru a reglementa ce?

La art. 11 din “Instrucțiuni”, ați precizat  faptul că părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a asigura accesul şi participarea preşcolarului/elevului la activităţile de învăţare online organizate de unitatea de învăţământ. Vă rugăm să precizați ce se întâmplă cu familiile care au resurse financiare modeste, ori care au un singur terminal și mai mulți copii în întreținere? Cum decurg accesul la educație pentru aceștia? Care sunt șansele egale cu ale celorlalți la care ați făcut referire în anterior?

Tot pe data de 21 aprilie ați anunțat faptul că Ministerul Educației pune la dispoziția profesorilor, elevilor și părinților o colecție de resurse necesare învățării online, pe site-ul dedicat. Accesând acest site se poate vedea că este destinat, cu predilecție, profesorilor:acest spațiu a fost creat pentru toți profesorii care doresc să valorifice noile tehnologii în activitățile de învățare cu elevii, valorificând experiența și rezultatele obținute până acum în proiectul CRED” (site si pagina Facebook). Resursele educaționale sunt extrem de puține, respectiv 3 randuri de teste de pregatire pentru examenele naționale, publicate la datele de 3 aprilie, 22 aprilie și 27 aprilie. Doamnă ministru, în calitate de dascăl se presupune că știți că accesul (presupunând, în mod ideal, că există) la resurse online nu poate înlocui sub nicio formă procesul direct de învățare cu ajutorul unui profesor.

▶ 22 aprilie, ați afirmat că “prezenţa online la cursuri a elevilor şi a cadrelor didactice va fi monitorizată de unităţile de învățământ, iar toate informaţiile relevante pentru susţinerea şi îmbunătățirea accesului la învățare vor fi completate in Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR). Centrul Național de Politici și Evaluare in Educatie (CNPEE) va elabora analize semestriale privind accesul elevilor, cadrelor didactice și al unităților de invatamant la resurse pentru învățarea online”.

▶ 22 aprilie, Monica Anisie: „Referitor la note, da, elevii pot fi notați la momentul în care acești elevi revin la cursuri, pe baza a ceea ce au realizat în această perioadă pot fi notați, iar nota poate fi trecută în catalog cu acordul elevului sau al părintelui, dacă vorbim despre minori”, a precizat Monica Anisie.

▶ 27 aprilie, ați conchis, ca urmare a realizărilor descrise mai sus, că examenele naționale se vor ține conform calendarului din anii anteriori, respectiv 15 iunie pentru elevii din clasa a VIII-a și 22 iunie pentru elevii din clasa a XII-a. Referitor la situaţia şcolară, aţi afirmat că “Mediile vor fi încheiate cu minim două calificative sau note, cum am mai precizat. Însă nu se vor mai susținte teze. Pentru situații excepționale, în cazul în care un elev nu are note, ministerul va comunica modalitățile de încheiere”. Ministrul Educației a mai transmis că elevii din ani terminali se vor întoarce la școală pe data de 2 iunie, însă pentru doar două săptămâni. În această perioadă se vor susține activități de pregătire pentru examenele naționale.

▶ 27 aprilie, Preşedintele Klaus Iohannis, “Anul școlar se va termina pe 12 iunie. Până atunci vor continua formele de învățământ la distanță, așa cum s-au întâmplat lucrurile și până acum, și până pe 12 iunie, elevii vor avea mediile încheiate, cu notele pe care le au acum. În cazurile excepționale, sigur, se mai poate face o evaluare suplimentară… Elevii din clasele terminale, a VIII-a, a XII-a, a XIII-a – unde este cazul, la profesională în anii terminali – vor putea, atenție, vor putea reveni la școală după 2 iunie, între 2-12 iunie, pentru a se pregăti pentru examenele naționale.”

▶ 28 aprilie, Preşedintele Klaus Iohannis (conferinţă de presă):
Q: “Cum e respectat dreptul la educație prin cursurile online, când mulți copii nu au acces la net?
A: E o problemă importantă. Pentru copiii care nu au acces la net, ministerul va veni probabil cu achiziții de tablete. Acolo unde copiii nu au note în catalog în semestrul 2, vor fi invitați la școală în condiții de maximă siguranță”.

Doamna ministru Monica Anisie, va rugăm să faceți publice următoarele informații:

  1. În câte școli, respectiv clase din România, elevii din clasele a VIII-a și a XII-a au desfășurat cursuri online de pregătire la materiile pentru examenele naţionale în perioada  stării de urgență? Ne referim la cursuri, la procesul de învățare și nu încărcarea pe diverse platforme școlare a celor 3 seturi de teste.
  2. Care este numărul elevilor care nu au avut acces (desigur, acolo unde a fost cazul) la cursurile online din motive de ordin economic?
  3. Ce anume, în concret, au făcut inspectoratele școlare si autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu art.15 din Ordinul nr.4135/2020, respectiv Instrucțiunile din acest Ordin, pentru a ajuta elevii lipsiți de resurse materiale?
  4. Tot articolul 15 din Ordin, precizează la alin.2 faptul că unităţile de învăţământ vor realiza planuri de recuperare şi planuri remediale pentru elevii care în perioada suspendării cursurilor nu au putut participa, din motive obiective, la activităţile de învăţare online. Acestea vor fi aplicate imediat după reluarea cursurilor. Presupunând că aceste activități au avut loc (pentru aceasta este nevoie să răspundeți la punctul 1), cum anume vor recupera cele 3 luni elevii din clasele terminale, pentru care ați găsit de cuviință să organizați examenele naționale ca și cum școala s-a desfășurat normal, în tot acest timp? Faptul că ați eliminat o parte din materia semestrului 2 nu înseamnă că acești elevi nu aveau dreptul la o pregătire temeinică, cu cadre didactice, în condiții de egalitate, în toată această perioadă de timp.
  5. Vă rugăm, de asemenea, să precizați cum vor avea loc examenele de competențe pentru elevii claselor a XII-a (examene orale) în contextul în care elevii vor trebui să poarte măști și mănuși pentru un număr mare de ore, pe o vreme, probabil, caniculară?
  6. Vă rugăm să ne comunicaţi date fiind informaţiile contradictorii din ultimele zile cum anume se va încheia situaţia şcolară atât pentru elevii din anii terminali, cât şi pentru cei care nu vor merge deloc la şcoală (în condiţiile afirmaţiilor Preşedintelui K. Iohannis din conferinţa de presă de azi, 28 aprilie 2020)
  7. Vă rugăm, de asemenea, să precizați în câte școli gimnaziale (mai puțin învățământul primar) și liceale din România în anul școlar anterior, cadrele didactice au utilizat, în cadrul predării la clasa, a videoproiectorului (luat, de regulă, de părinți) și a calculatorului/laptopului?
  8. Vă rugăm să precizați în câte și care țări din Uniunea Europeană s-a decis organizarea examenelor naționale în aceleași condiții ca în anii anteriori.
  9. Ce se va întâmpla cu elevii care în timpul susţinerii examenelor naţionale vor fi găsiţi suspecţi sau comfirmati de Covid19?

Înțelegem, doamnă ministru, că nu ați răspuns, public cel puțin, întrebărilor de clarificare ridicate de Avocatul Poporului cu privire la conținutul ambiguu al Ordinului nr.4135/2020 și nici întrebărilor legitime ridicate de către Consiliul Național al Elevilor cu privire la lipsa accesului la educație a unui număr de cel puțin 300.000 de elevi, respectiv cu privire la punerea într-o situație de inferioritate a unei categorii de elevi pe criteriul social sau economic, cu negarea implicită a dreptului la educație.

Restrângerea dreptului la învățătură prevăzută de art.2 din Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României nu înseamnă excluderea de la învățământul de masă al unei categorii de elevi pe criteriul social sau economic. De altfel, detalierea acestei măsuri în anexa la acest decret (art.49 și 50) indică natura restrângerii, respectiv suspendarea activităților școlare pentru toți elevii dar instituie, în schimb, obligativitatea autorităților administrației publice centrale și locale de organizare a activităților, inclusiv prin mijloace electronice de comunicare.

Nu în ultimul rând, trebuie să știți, doamnă ministru, că art.8 alin.1, lit.b) din Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială prevede faptul că emiterea de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială, de natură să aducă atingere drepturilor omului, constituie infracțiune.

Întrucât lucrul cel mai grav pentru elevii acestei ţări este dat de însăși starea de nepredictibilitate a actului de educaţie, coroborat cu declaraţiile contradictorii pe această temă din partea dumneavoastră şi a Preşedintelui României, sperăm că pe această ultimă sută de metri, veţi găsi inspiraţia necesară pentru emiterea unei politici educaţionale coerente şi nediscriminatorii. 

Cu deosebită consideraţie,
Georgiana Iorgulescu,
Director Executiv, Centrul de Resurse Juridice
Tel. 0722 505 181