Către:
Senatul României
Domnului Președinte al Senatului Florin Vasile Cîțu
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
Doamnei Președintă Laura-Iuliana Scântei
București
25 ianuarie 2022
SOLICITARE DE DEZBATERE
Ref. Dreptul persoanelor cu dizabilităţi, al familiilor şi al ONG-urilor de a participa la dezbaterea “Proiectului de lege 541/2021 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale”
Stimate Domnule Preşedinte aenatului,
Stimată doamnă Preşedintă a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări,
Prin prezenta, vă adresăm solicitarea de a facilita în cadrul Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, cu participarea membrilor Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senatul României, organizarea unor dezbateri şi consultări cu participarea reprezentanţilor persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor neguvernamentale, împreună cu reprezentanți desemnaţi din partea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, Autorităţii Naționale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Ministerulului Familiei, Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii, Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, serviciilor de autoritate tutelară din cadrul primăriilor şi direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, cu privire la Proiectului de lege 541/2021 privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Organizațiile semnatare apreciază faptul că aveți deschiderea de a realiza consultări cu cetățenii și societatea civilă și speră că veți da curs solicitării noastre în privința Proiectului de lege nr. 541/2021 care pentru claritate și conformitate cu tratatele internaționale și cu Decizia CCR nr. 601/2020 necesită ascultarea opiniilor persoanelor cu dizabilități și a celor direct implicați în ocrotirea lor.
Este salutară deschiderea guvernului pentru includerea în proiectul de lege a unor măsuri de sprijin sau asistenţă în luarea deciziilor şi încercarea de a oferi garanţii pentru exercitarea câtorva dintre drepturile fundamentale ale omului, aşa cum sunt spre exemplu dreptul la muncă, dreptul la căsătorie, dreptul de a deţine o proprietate ori dreptul de a vota. Unele organizații au avut oportunitatea de a participa în grupul de lucru organizat la sediul guvernului în prima parte a anului 2021 (Centrul de Resurse Juridice, Asociaţa Tonal, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Fundația Pentru Voi) dar altele, printre care și organizații ale părinților cu dizabiltăți, nu.
Atât participanții în grupul de lucru de realizare a acestui proiect de lege, cât și ceilalți care nu au făcut parte din acest grup consideră că proiectul de lege necesită îmbunătățiri și evaluare din puncte de vedere diferite.
Cu toții doresc să profite de această ocazie pentru a sprijini adoptarea unui proiect de lege care să garanteze recunoaşterea egală în faţa legii a tuturor persoanelor cu dizabilităţi, aşa cum a decis Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 601/2020, în conformitate cu art.12 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (ratificată prin Legea de nr. 221/2010).
În ultimele luni, organizațiile au analizat în mai multe întâlniri Proiectul de lege L541/2021 și doresc să înainteze Parlamentului mai multe observații și comentarii.
Astfel:
CRJ a organizat întâlniri de lucru cu persoane cu dizabilități, părinți, ONG-uri, și reprezentanți ai autorităților publice, despre mecanismele de sprijin în luarea deciziilor adecvate persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, inclusiv cu participarea unui expert din străinătate care a analizat proiectul de lege înaintat Senatului, a organizat două sesiuni de formare pentru conștientizarea măsurilor de sprijin în luarea deciziilor cu cu actori cheie din 7 județe și a contactat mai multe servicii de autoritate tutelară și tutori ale unor persoane instituționalizate.
Pentru mai multe detalii: https://bit.ly/3KMxYn8, https://bit.ly/3ADqdv3, https://bit.ly/3IJN7UK, https://bit.ly/3qskjdf.
Federația Incluziune, FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, CNDR – Consiliul Național al Dizabilității din România, FEDRA – Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist, ROTSA – Rețeaua Organizațiilor în Autism, Federația Organizaţiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități, Federația Dizabnet și Reteaua Asociatiilor Down au format un grup de dialog și au solicitat Primului Ministru, dlui Nicolae Ciucă și Ministrului Justiției, dlui Cătălin Predoiu organizarea de urgență a uneia sau mai multor sesiuni de informare a părinților persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, precum și pentru persoanele cu dizabilități însele, pentru a răspunde tuturor îngrijorărilor și întrebărilor legitime ale acestora, legate de proiectul de lege L541/2021. Din păcate acest eveniment nu a avut loc.
Solicitarea unanimă a semnatariilor acestei solicitări este că proiectul de lege trebuie consolidat în mai multe domenii, dintre care enumărăm următoarele:
- Mecanisme de consultare reală şi transparentă a tuturor celor ce vor fi afectaţi de acest proiect şi identificarea celor responsabili cu elaborarea legilor speciale, a altor prevederi, a termenelor reale şi a bugetelor necesare, inclusiv definirea unor concepte cheie propuse de legiuitor (în România neexistând o definiție legislativă a ‘dizabilităților intelectuale sau psihosociale’,persoana vizată de normă nu va putea demonstra că are această dizabilitate; „reprezentatul personal” de la art. 170 alin. 1 nu va putea fi numit de instanţa de tutelă în lipsa cadrului legal pentru formarea, angajarea şi plata acestuia)
- Trebuie clarificat și justificat cine poate solicita dispunerea unei măsuri, precum și forma în care va fi solicitată aceasta. Semnatarii doresc eliminarea situațiilor care ar putea expune persoanele cu dizabilități intelectuale unor abuzuri, precum și continuarea consultării cu părinții persoanelor cu dizabilități și cu ONG-urile care le reprezintă interesele, până la clarificarea tuturor aspectelor neclare/interpretabile.
- Identificarea persoanei adulte cu dizabilităţi cu un minor care a împlinit vârsta de 14 ani şi care dobândeşte capacitate de exerciţiu restrânsă este o abordare contrară dispoziţiilor CDPD, peiorativă şi care întăreşte stigmatizarea şi prejudecata la adresa persoanelor adulte cu dizabilităţi. De altfel, acest aspect a fost în mod special abordat în grupul de lucru de la guvern, CRJ şi Asociaţia Tonal opunându-se vehement acestei alăturări.
- Definirea în Codul Civil a tipului de „deterioare”, astfel cum apare în proiectul de lege. Măsurile consilierii judiciare și a tutelei speciale folosesc condiția ca deteriorarea să fie parțială sau totală, deși specialiștii în domeniu consideră că deteriorarea totată este doar în cadul decesului persoanei. Ar trebui însă să existe o evaluare a capacității de luare a deciziilor în diferitele aspecte ale vieții, făcute de profesioniști: decizii cu impact financiar, familial, de schimbare a reședinței, de contractare a serviciilor de îngrijire și asistență socială, decizii medicale – cum vor fi incluse aceste prevederi şi unde anume?
Comitetul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi (Comitetul CDPD) recomandă statelor parte ca toate consultările cu organizațiile de persoane cu dizabilităţi să se bazeze pe transparență, respect reciproc, dialog semnificativ și pe un obiectiv sincer de a ajunge la un acord colectiv privind procedurile care să răspundă diversității persoanelor cu dizabilităţi. Astfel de procese ar trebui să permită termene rezonabile și realiste, ținând seama de natura organizațiilor persoanelor cu dizabilităţi, care depind adesea de munca “voluntarilor” sau de angajarea unor experţi în domeniul psihologiei, asistenţei sociale şi a ştiinţelor juridice.
Din păcate, Statul român se află în situaţia în care nu a reuşit să identifice măsurile tranzitorii pentru implementarea Deciziei CCR nr. 601/2020, nu a adoptat Strategia naţională a dizabilităţii şi nu a evaluat resursele pentru a adopta bugetul necesar pentru implementarea unor măsuri de sprijin în luarea deciziilor care să înlocuiască măsura punerii sub interdicţie judecătorească.
De asemenea, Statul român este responsabil în faţa Comitetului CDPD şi a Comisiei Europene, aceasta ratificând Convenţia în numele statelor membre şi depunând rapoarte la Comitetul CDPD, iar Guvernul român riscă sancţiuni din partea Comitetului de Miniştri – Consiliul Europei pentru neexecutarea de peste 5 ani a deciziei CEDO „CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României” (2014), hotărâre aflată cum bine știți, în strânsă legătură cu subiectul de față. Nu în ultimul rând, există pericolul pierderii de către România a fondurilor europene alocate, deoarece Convenţia reprezintă condiţionalitate ex-ante în procesul de alocare a acestora.
Cu atât mai mult, trebuie să încercăm să evităm eventuale prejudicii, motiv pentru care,
Domnule Preşedinte al Senatului, Doamnă Preşedintă a Comisiei juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, vă solicităm să vă asiguraţi că în comisiile permanente ale Senatului va fi acordat timp pentru consultări efective ale persoanelor cu dizabilităţi, părinţilor şi organizațiilor neguvernamentale și că vor fi luate în considerare în mod explicit opiniile acestor actori, atunci când veţi aviza proiectul de lege.
Precizăm că Centrul de Resurse Juridice care este o organizație neguvernamentală dedicată apărării și protejării drepturilor omului, asigurând persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor din România şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului ( ex. hotărârea de interes în materia de faţă „CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu împotriva României”), monitorizând inopinat modul în care le sunt respectate drepturile în centrele rezidenţiale şi în spitalele de psihiatrie şi implicând persoanele cu dizabilităţi în procesul de participare la luarea deciziilor.
FONSS – Federația Organizațiilor Negivernamentale pentru Servicii Sociale este organizație expert specializată pe advocacy în favoarea celor 44 membri ai săi, organizații neguvernamentale furnizoare de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile. În componența FONSS sunt și organizații ale persoanelor cu dizabilități și asociații de părinți.
Ceva de spus este un grup de autoreprezentanți, persoane cu dizabilități intelectuale și fizice.
Asociația Tonal acţionează pentru o reformă progresivă şi autentică a mentalităţii şi atitudinilor faţă de maladia psihică şi sănătatea mentală.
Rețeaua organizațiilor în Autism RO TSA înglobează 86 de ONG-uri care activează în domeniul autismului şi problemelor de sănătate mintală asociate, înființată în scopul elaborării de politici publice alternative în domeniul furnizării serviciilor specializate integrate adresate copiilor cu tulburări din spectrul autist și familiilor acestora.
FEDRA — Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federație de acest tip din România, care are ca membri în principal organizații de părinți și se dorește a fi o voce puternică și unitară a organizațiilor de profil din România, având ca scop crearea și păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea și sprijinirea persoanelor cu TSA.
Asociaţia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafărul, Neamţ este constituită de către părinţi ai unor copii și tineri cu dizabilități din Piatra Neamţ în anul 2003. Asociația derulează activităţi în domeniul asistenţei sociale a copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi, fiind unul dintre primii furnizori de servicii sociale acreditați din județul Neamț.
Susțin acest demers:
Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ)
Ceva de Spus – organizație de autoreprezentanți, persoane cu dizabilități
Asociaţia TONAL, Sibiu
Asociația Proact Suport
Daniela Coman, părinte de copil cu dizabilități
FONSS- Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Federația Incluziune
Fundația Pentru Voi Timișoara
Consiliul Național al Dizabilității din România
Federația Organizațiilor de Părinți cu Copii cu Dizabilități- FOPCD
Reteaua Organizatiilor in Autism ROTSA
FEDRA — Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist
Rețeaua Asociațiilor Down
Asociaţia de Sprijin a Persoanelor cu Nevoi Speciale – Luceafărul
Fundația Star of Hope România
Asociatia Sfânta Ana
Vă mulțumim pentru că ați luat în considerare aceste recomandări și așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu membrii Parlamentului în următoarele etape ale acestui proiect de lege.
Date de corespondență:
Georgiana Pascu, Manager de program, Centrul de Resurse Juridice, gpascu@crj.ro, 0729881159
Mihaela Munteanu, Director de advocay și comunicare FONSS, comunicare@fonss.ro, 0740 513 864
