Participarea CRJ la întâlnirea platformei pentru drepturi  sociale și economice, Bratislava- septembrie 2022

Ilustrația evenimentului. În partea de sus a imaginii, centrul istoric al orașului Bratislava. În dreapta, coperta broșurii "Carta Socială Europeană". Textul spune: "Participarea CRJ la întâlnirea platformei pentru drepturi sociale și economoce COE FRA ENHRI EQUINET. Bratislava, septembrie 2022.

La invitația Consiliului Europei, Georgiana Pascu, de la Centrul de Resurse Juridice, a participat la cea de-a 12 întâlnire a platformei pentru drepturi sociale și economice organizată de COE-FRA-ENNHRI-EQUINET, la Bratislava (20 septembrie, 2022).

Tema  întâlnirii a fost îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile naționale pentru drepturile omului și ONG-urile care activează în domeniul  protecției drepturilor sociale.

Ilustrația evenimentului. În partea de sus a imaginii, centrul istoric al orașului Bratislava. În dreapta, coperta broșurii "Carta Socială Europeană". Textul spune: "Participarea CRJ la întâlnirea platformei pentru drepturi sociale și economoce COE FRA ENHRI EQUINET. Bratislava, septembrie 2022.
Ilustrația evenimentului. În partea de sus a imaginii, centrul istoric al orașului Bratislava. În dreapta, coperta broșurii “Carta Socială Europeană”. Textul spune: “Participarea CRJ la întâlnirea platformei pentru drepturi sociale și economoce COE FRA ENHRI EQUINET. Bratislava, septembrie 2022.

Lipsa educației și teama de a pierde puținele resurse pe care le au, principalele motive pentru care ONG-urile din România nu raportează încălcările drepturilor omului.

În deschiderea evenimentului, participanților le-a fost adresată întrebarea de ce ONG-urile nu depun mai des rapoarte și plângeri la Comitetul European al drepturilor sociale –  European Committee of Social Rights. Răspunzând acestei întrebări, Georgiana Pascu s-a referit la motivele pentru care colaborarea dintre ONG-urile din domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale (inclusiv organizațiile de autoreprezentanți)  și instituțiile de drepturile omului din România și cele internaționale este una necorespunzătoare:

  • România nu își respectă obligațiile care decurg din executarea hotararilor CEDO în materia drepturilor persoanelor cu dizabilitați.
  • România nu a acceptat articolul din Carta socială europeană  privitor la depunerea plângerilor colective (Partea IV,Art. D- Reclamații colective).
  • Există o lipsă vizibilă a educației în materia sesizării încălcării drepturilor omului în rândul populației, în general, și al persoanelor cu dizabilități, în special. Materia drepturilor nu se regăsește printre cele predate în școlile speciale. În același timp, nici în școlile de masă nu se predau noțiuni de drepturile persoanelor cu dizabilități.
  • Rareori informațiile despre drepturi sunt traduse și în limbaj usor de înțeles pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și/ sau psihosociale;
  • Lipsa adaptărilor procedurale.
  • Organizațiile mici, care activează local în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități, depind de autoritățile locale pentru a funcționa. Astfel, ele se tem că și-ar putea pierde beneficiile, inclusiv financiare, rezultate din colaborarea „prietenoasă” cu autoritățile locale.
  • ONG-urile se confruntă cu lipsa resurselor umane, cu ajutorul cărora aceste plângeri și rapoarte pot fi întocmite și înaintate. De asemenea, ele au la dispoziție puține resurse financiare, pe care aleg să le foloseasca pentru a oferi servicii în comunitate, mai degrabă.  
  • Încredrea foarte scăzută pe care o au ONG-urile în schimbările concrete și rapide generate de aceste raportări și/ sau plângeri. Pe cale de consecință, efortul pare disproporționat față de rezultatele obținute.

Întărind cele spuse anterior, Georgiana Pascu a adus în atenția Consiliului Europei exemple concrete, din teren, din cadrul vizitelor de monitorizare în centrele rezidențiale efectuate de CRJ în ultimii 15 ani.

ONG-urile au urgentă nevoie de experți care să îi sprijine în elaborarea și depunerea de rapoarte la Consiliul Europei.

Textul Articolului 15 din Carta Socială Europeană: "Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității" și textul articolului 19 din Convenția pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: "Viaţă independentă şi integrare în comunitate."
Textul Articolului 15 din Carta Socială Europeană: “Dreptul persoanelor cu dizabilități la autonomie, la integrare socială și la participare în viața comunității” și textul articolului 19 din Convenția pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități: “Viaţă independentă şi integrare în comunitate.”

Luând ca referință articolul 19 din Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și art.15 din Carta socială europeană, Georgiana Pascu a vorbit despre acțiunile concrete pe care CRJ le face pentru a îmbunătăți colaborarea  dintre ONG-uri și instituțiile de drepturile omului (Avocatul Poporului, CNCD, Consiliul de monitorizare):

  • Vom forma angajații ONG-urilor de drepturile persoanelor cu dizabilități și autoreprezentanții, printr-o serie de workshopuri cu tematici ce țin de elaborarea și depunerea de rapoarte la Comitetul de miniștri al Consiliului Europei;
  •  vom contracta experți care să sprijine ONG-urile în elaborarea și depunerea de rapoarte la comitetele  specializate ale  Consiliul Europei;
  • vom organiza întâlniri de lucru cu reprezentanții Consiliului de Monitorizare, Avocatul Poporului și CNCD în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În prezent, CRJ derulează programul AdaptJust- Justiție accesibilă pentru persoanele cu dizabilități. Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea implementării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și a Deciziilor Comitetului de Miniştri Consiliului Europei în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale.