L.E.: UBB a decis, în cazul Bode, că teza acestuia “este profund viciată” (shorturl.at/fqZ01). Atunci cum este posibilă corectarea acesteia, în opinia UBB? Decizia are valențe morale, și nu juridice. Va mai fi dl Bode ministru?
În sfârșit, este un început de curățenie în mediul academic. Dar, pentru a da roade, acesta trebuie dus până la capăt acolo unde este cazul. De pildă, CCR, prin Decizia nr.364/2022, a declarat neconstituțional art.170 alin.1 lit.b) din Legea educației naționale nr.1/2011, adică a constatat faptul că nu este posibilă retragerea titlului de doctor dacă acesta a intrat în circuitul civil, dar au rămas în vigoare restul de alineate care spun așa:
(1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calităţii de conducător de doctorat; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.
(2) Reacreditarea şcolii doctorale se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei calităţi, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158.
(3) Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condiţii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4) Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU.
Va continua UBB demersul început? Pentru că, dacă ne oprim aici, e ca și cum nu am început nimic.
România plagiată- cazul dl-ui Bode
Motto: Este timpul ca universitățile din România să își facă curat în propriile curți
Dacă Comisia de Etică a Universității Babeș- Bolyai a putut analiza teza de doctorat a dl-ui Bode în octombrie 2022, se pare că, în opinia dl-ui ministru, aceeași comisie nu mai posedă abilitatea legală de a analiza, pe baza unor informații noi, aceeași teză de doctorat. Verdictul călduț dat de această comisie în vreme ce o nouă analiză, făcută de aceeași comisie dar care a apelat la experți internaționali de data aceasta, este, dintr-o dată, nelegală și necesită intervenția instanței.
Conform publicației Hotnews, PNL a întocmit un punctaj cu privire la comunicarea publică a partidului cu privire la teza de doctorat a ministrului Bode.
Zice punctajul cu pricina următoarele:
1. “Doamna Șercan a lansat niște acuzații netemeinice, fără o minimă pregătire de specialitate în domeniul studiilor de securitate și relațiilor internaționale sau în domeniul securității energetice. Domnia sa poate fi orice, dar numai obiectivă nu”.
Plagiatul e plagiat. Nu îți trebuie studii specifice pentru a observa că un text este preluat fără citare, fără indicarea sursei, ca fiind propriu doctorandului. Este o idee falsă, menită să ducă în derizoriu cercetările acesteia. Nu rezultă de ce dna Șercan nu poate fi obiectivă, mai ales ca o comparare a 2 pagini pentru a vedea daca sunt similare ori chiar identice este o acțiune pur obiectivă.
2. “Prezumția de imparțialitate pe care ar trebui să o aibă orice jurnalist pică în cazul de față, deoarece Emilia Șercan este autoarea unor plângeri împotriva ministrului Bode și, clar, nu poate fi bănuită de cele mai bune intenții.”
Prin urmare, dacă cineva face o sesizare unui înalt funcționar al Statului, acesta nu poate fi bănuit de bune întenții, pe cale de consecință, este rău intenționat. Are ea, persoana, ceva cu demnitarul, sunt acolo niște interese ascunse! Așadar, cetățeni, nu faceți plângeri, sesizări cu privire la persoane cu funcții înalte în stat, ca sunteți rău intenționați! Lasați-i să guverneze „pentru voi”, nu îi deranjați, că știu ei mai bine ce fac!
3. “Mai mult, conform Legii educației naționale 1/2011, Comisia de Etică poate desfășura astfel de verificări doar în ceea ce privește membrii comunității universitare, așa cum este aceasta definită prin lege, comunitate din care domnul ministru nu face parte.”
Art.164 din Legea educației naționale nr.1/2011 spune la alin.1 că:
Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. (…)
Apoi, art.127 din aceeși lege, definește comunitatea universitară (alin.1), precum și obligațiile celor care fac parte din ea (alin.3), astfel:
Comunitatea universitară este constituită din studenţi, personal didactic şi de cercetare şi personal didactic şi de cercetare auxiliar
Membrii comunităţii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin Carta universitară.
În momentul de față, dl ministru nu face parte din comunitatea academică. Dar, a facut parte din aceasta ca student-doctorand. A spune că un student face parte din comunitate dar un student-doctorand nu, e ridicol. Așa fiind, dl ministru se supune standardelor de etică profesională prevăzute de lege și Carta universitară specifice momentului la care și-a desăvârșit opera.
4. În plus, există decizia CCR nr 364/2022 care este foarte clară și general obligatorie și care spune că odată ce o teză a trecut cu succes evaluarea comisiei de doctorat și a fost validată CNATDCU – precum este cazul tezei domnului Bode, ea nu mai poate fi reexaminată. Nu există niciun temei legal pentru asta.
Chiar dacă Decizia nr.364/2022 a CCR (pentru care evem un profund dezacord) nu mai permite retragerea titlului de doctor ca sancțiune pentru abaterile de la standardele academice, nimic nu impiedică Comisia de Etică a UBB să efectueze un astfel de demers, fie acesta doar cu o potențială consecință morală.
Cum Comisia de etică a analizat anterior doar fragmente reclamate ca fiind plagiate, ulterior apărând și alte informații, cum punctajul PNL face referire la „blazonul UBB” precum și la faptul că „Ministrul Bode a arătat mereu deschidere pentru a clarifica orice aspect referitor la teza de doctorat”, ce poate fi mai onorant pentru dl Bode decât verificarea tezei sale de doctorat (ținând cont de expertiza Domniei sale, cuprinsă, de asemenea, în punctaj) de către o universitate de prestigiu care a cooptat doi experți de mare valoare academică?
În esență, comportamentul dlui ministru precum și punctajul apărut în media îi fac un mare deserviciu dlui Bode, personal, și partidului din care face parte, în general. Dar, cel mai grav, acest punctaj aduce un mare deserviciu democrației din România prin continuarea hărțuirii jurnalistei Emilia Șercan în paralel cu lipsa de instrumentare a plângerilor acesteia adresate parchetelor.
Moda intimidării vocilor critice cu partidele aflate la guvernare are un nou avânt. Aceasta a început în timpul pandemiei și a continuat în ultimul an cu hărțuirea jurnaliștilor incomozi, cu dizolvarea ong-urile care încurcă afacerile imobiliare și cu propuneri de lege „inovative” ale dlui Fenechiu, care atrag răspunderea patrimonială a membrilor Consiliilor directoare ale ong-urilor în măsura în care achiesează la litigii „indizerabile” afacerilor.
Vom reveni cu explicații punctuale privind abateri grave de la standardele democratice întamplate cu consecvență în anul 2022.
