1. Regimul sancțiunilor potrivit OG nr.137/2000
Persoana care se consideră discriminată are posibilitatea de a înainta o petiție Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), dar și de a formula o cerere pentru acordarea de despăgubiri în fața unui instanțe de drept comun.[1] În cazul în care CNCD este sesizat, acesta poate constata existența unei fapte de discriminare și de a o sancționa prin avertisment[2] sau prin amendă contravențională.[3]
Potrivit OG nr.2/ 2001, avertismentul se aplică în cazul faptelor de gravitate redusă și reprezintă o „atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.”[4]
Cu privire la amenzi, OG nr. 137/ 2000 prevede mai multe cuantumuri:
Se sancționează cu amendă contravențională între 1.000 și 30.000 de lei o faptă discriminatorie împotriva unei persoane fizice, iar dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate, amenda poate avea o valoare între 2.000 și 100.000 de lei.[5] De la adoptarea OG nr. 137/2000, limitele amenzilor contravenționale au fost modificate de 5 ori, pragurile prezentate anterior fiind în vigoare din anul 2013.[6] Prin Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea OG nr. 137/2000 s-a introdus noțiunea de hărțuire morală la locul de muncă (art. 2 alin. 51 -57), fără a aduce practic ceva nou față de definiția generală a hărțuirii, cu excepția sancțiunii, care este de la 10.000 lei la 15.000 lei, de la 30.000 lei la 50.000 lei, respectiv de la 50.000 lei la 200.000 pentru diferite fapte legate de hărțuirea morală (art. 26 alin. 11 -12).
2. Statistici privind sancţiunile prevăzute în hotarârile CNCD
În jurisprudența CNCD s-au remarcat inconsistențe în ceea ce privește tipul de sancțiune aplicat în raport cu tipologia cazului. Astfel, potrivit unei analize CRJ despre sancţiunile CNCD privind discursul urii pentru perioada 2021-2022, dar şi hotărârilor CNCD în petiţii înaintate de CRJ în ultimii ani, sunt situații în practică unde se aplică avertismente atunci când victimele discriminării sunt grupuri vulnerabile (ex: copiii cu dizabilități) și amenzi de 5.000 de lei atunci când este afectată o majoritate din România (ex: creștini, creștini ortodocși).[7] De asemenea, aceste sancțiuni nu îndeplinesc toate condițiile legale de obicei, avertismentele nefiind însoțite de o recomandare și amenzile nefiind motivate.[8]
Concret, iată o serie de date:
- Cazuri de discriminare a romilor
Potrivit unei analize a hotărârilor CNCD care constată discriminarea pe criteriu etnic, respectiv etnia romă, pentru perioada 2019 – 2020, s-a remarcat că, în 2019, într-o treime (6 din 19 hotărâri) din cazuri s-a aplicat sancțiunea avertismentului.[9] În celelalte 13 cazuri s-au aplicat amenzi contravenționale cu valori între 1.000 și 5.000 de lei.[10]
În jumătate din hotărârile din 2020 (12 din 24), sancţiunea a constat doar într-un avertisment.[11] Celelalte 12 cazuri au fost sancționate cu amendă contravențională, iar din acestea, doar în 2 s-au aplicat amenzi de un cuantum ridicat, faţă de celalalte, de 10.000 de lei.[12] În prima, primarul unei localități a denigrat comunitatea romă, afirmând că aceștia au copii pentru a beneficia de ajutoare sociale și a propus măsuri abuzive precum anchete speciale pentru cuplurile care doresc să conceapă în funcție de situația lor financiară și nivelul de educație.[13] În cea de-a doua, vicepreședintele unui partid politic afirmase într-o postare pe Facebook că centrul vechi ar trebui „curățat” de romi.[14] Luând în considerare faptul că astfel de cazuri sunt considerate de o gravitate sporită, din perspectiva poziţiei de putere şi influenţă a celor care comit discriminarea, a platformelor folosite pentru diseminarea mesajului şi a potenţialului de replicare şi efect, amenda a fost de 10.000 de lei, deși pragul maxim prevăzut de OG nr. 137/ 2000 pentru discriminare împotriva unei comunităţi este de 100.000 de lei.
Într-un alt caz, în 2021, afirmațiile unui fost prim-ministru al României în cadrul unei emisiuni televizate prin care învinuia romii pentru faptul că România nu a intrat în spațiul Schengen, au fost sancționate cu amendă în valoare de 2.000 de lei.[15] În comparație, în același an, afirmațiile conform cărora primarul unei localități nu efectuează lucrările necesare localității din cauza apartenței la un partid politic, au fost sancționate tot cu o amendă de 2.000 de lei.[16] Prin urmare, amenzile contravenționale nu par a fi aplicate proporțional, consecvent și în conformitate cu gravitatea faptei.
Într-un alt tip de speţe, remarcăm un trend similar.
- Cazuri de discriminare multiplă
OG nr. 137/2000 prevede că discriminarea multiplă, adică pe mai multe criterii, este o circumstanță agravantă.[17] Însă, dintre cele 25 de hotărâri emise între anii 2012 și 2020 în care s-au constatat săvârșirea unei fapte de discriminare pe două sau mai multe criterii, 8 au fost sancționate cu avertismente, iar 17 cu amenzi contravenționale cu valori cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei.[18] Criteriile cel mai des invocate sunt etnia (preponderent etnia romă – în 8 hotărâri, dar și etnia maghiară – în 3 hotărâri), urmate de vârstă (în 5 hotărâri), dizabilitate (în 4 hotărâri), religie și aspect fizic (în câte 3 hotărâri).[19]
Prin urmare, chiar și în cazul în care se reține o circumstanța agravantă, de discriminare multiplă, CNCD aplică avertismente sau amenzi în cuantum foarte scăzut pentru astfel de fapte de discriminare.
- Cazuri de discriminare multiplă în domeniul accesului la locuire
O majoritate covârșitoare a consiliilor locale a adoptat hotărâri privind acordarea de locuințe sociale conținând o serie de criterii discriminatorii, precum: nivelul de studii, veniturile, starea civilă sau locul de muncă.[20] Astfel, persoanele fără studii superioare, cu venituri scăzute, din familii monoparentale sau fără loc de muncă sunt dezvantajate în obținerea locuințelor sociale, fapt care este în deplină contradicție cu prevederile Legii nr. 116/2002 a marginalizării sociale, dar și cu spiritul Legii nr. 114/1996 care privește accesul la locuință ca fiind un drept care trebuie exercitat liber și neîngrădit. În ultimii ani, CRJ a înaintat CNCD o serie de 8 petiții privind criterii discriminatorii în acordarea de locuințe sociale. Până la momentul actual, doar 3 au fost soluționate și comunicate CRJ, Consiliul constatând în fiecare existența faptelor de discriminare și aplicând sancțiunea amenzii contravenționale în valoare de 5.000 lei[21]. În spețe similare, CNCD a aplicat sancțiunea avertismentului[22] și a amenzii contravenționale în cuantum de 2.000 lei[23], respectiv 3.000 lei[24].[25]
3. Poziţia CNCD
La o analiză ne-exhaustivă, am identificat o serie de explicaţii privind modul în care CNCD decide asupra sancţiunilor pe care le aplică, în relaţie cu două petiţii care se referă ambele la criterii privind acordarea de locuinţe sociale. Astfel, în speţa Asociația Juriștilor Romi ROMAJUST în contradictoriu cu Instituţia Primarului Focşani în care petentul a indicat că unele criterii în acordarea de locuințe sociale sunt aparent neutre, dar în realitate afectează comunitatea romă, CNCD a sancționat fapta doar cu un avertisment, considerând că situația poate fi pur și simplu remediată prin modificarea hotărârii consiliului local.[26]
Opinia separată din Hotărârea nr. 156/2018 arată că un avertisment în acest caz nu este o sancțiune efectivă, proporțională și descurajantă și că ar fi trebuit să se acorde o amendă contravențională proporțional cu gravitatea faptei. Mai mult, un aspect care accentuează gravitatea faptei este că faptele au fost comise de o persoană cu funcţii importante în România, care a depus jurământ în sensul respectării legilor și a drepturilor cetățenlor.[27]
CNCD a fost sesizat de către Centrul European pentru Drepturile Romilor cu privire la o speță similară.[28] În această cauză, CNCD redat în motivarea hotărârii condițiile sancțiunilor de a fi efective, proporționale și descurajante, însă a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 2.000 de lei.[29] În plus, acesta a făcut o distincție pe baza căreia a delimitat amenzile scăzute de cele ridicate, pe care le vom reda în următorul tabel[30]:
| Argumente pentru o amendă mai mică | Argumente pentru o amendă mai mare |
| • discriminarea constatată este indirectă; • este prima constatare de discriminare față de reclamați; • reclamații au preluat o practică generală a autorităților locale, perpetuată ani la rând, față de care până acum nu s-a ridicat o problemă de nelegalitate, astfel au avut convingerea că este o practică corectă | • în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, art. 61 alin. 2, prima obligație a primarului este de a asigura respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, totodată primarii au depus jurământ privind respectarea legislației; • discriminarea constatată este o discriminare pe criteriul etnic, considerată de tratatele internaționale și practica CEDO ca fiind o discriminare rasială, ceea ce este cea mai gravă formă de discriminare, reprezintând chiar tratament degradant în sensul art. 3 al Convenţiei europene a drepturilor omului (ex. Moldovan şi alţii împotriva României nr. 2 din 12.07.2005); • datele statistice arată că problema sesizată duce la efecte extrem de grave în societate; • discriminarea durează de o perioadă lungă. |
Având în vedere că aceasta reprezenta o formă de discriminare împotriva unei comunități pentru care lege prevedea amenda între 2.000 și 100.000 de lei, este clar că CNCD a considerat că aceasta este o formă de discriminare „mai ușoară” care merită o amendă mai mică.
4. Concluzii
Directivele Uniunii Europene în domeniu (ex. Directiva Consiliului 2000/43/CE, prin art. 15) şi jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie solicită statelor membre Uniunii Europene aplicarea de sancţiuni efective, proporţionale şi descurajante. Neaplicarea unei amenzi contravenţionale nu se poate considera a fi o sancţiune efectivă şi descurajantă. Proporţionalitatea se poate asigura prin acordarea graduală a amenzii, în funcţie de gravitatea faptei, între limitele stabilite de lege. Astfel, considerăm oportună adoptarea unor sancțiuni efective care să aibă atât un caracter preventiv, cât și unul punitiv, precum amenzile contravenționale în cuantum spre limita superioară prevăzută de lege, în detrimentul avertismentelor sau amenzilor apropiate de pragul inferior; alegerea unor sancțiuni disuasive, care să descurajeze atât făptuitorul, cât și alte persoane din a mai discrimina; aplicarea unor amenzi contravenționale proporționale raportat la gravitatea faptei de discriminare săvârșite.
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă inclusivă!
[1] ORDONANŢA nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare*) **) – REPUBLICARE, art. 20 și art. 27.
[2] ORDONANŢĂ nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, art. 5 alin. 2 lit. a.
[3] OG 137/2000, art. 26.
[4] OG 2/2001, art. 7 alin. 1-2.
[5] OG 137/2000, art. 26 alin. 1.
[6] ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 27 martie 2013pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, pct. 5.
[7] Centrul de Resurse Juridice, Studiu 2021-2022: Infracțiuni motivate de ură și discursurile urii. Situația din România (feb 2023), p 104, URL: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2023/02/Raport-Infractiuni-motivate-de-ura-2021-2022_feb23-1.pdf , accesat la 6 februarie 2024.
[8] Idem, p 103-104.
[9] Centrul de Resurse Juridice, Studiu exploratoriu: Situația discriminării romilor și a romilor LGBTI+ în România (2021), realizat în cadrul proiectului INTERSECT, în colaborare între ACTEDO, Mozaiq și UCTRR, p 16, URL: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2022/04/Studiu-exploratoriu-romi-LGBT_final_ro-2021.pdf
[10] Idem.
[11] Idem.
[12] Idem.
[13] CNCD, Hotărârea nr. 61/2020, URL: https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2021/01/Hotarare-61-2020-1.pdf
[14] CNCD, Hotărârea nr. 90/2020, URL: https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2021/01/Hotarare-90-2020-1.pdf
[15] CNCD, Hotărârea nr. 241/2021, URL: https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2021/03/Hotarare-241-2021.pdf
[16] CNCD, Hotărârea nr. 270/2021, URL: https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2021/03/Hotarare-270-2021.pdf
[17] OG 137/2000, art. 2 alin. 6.
[18] Studiu Intersect, p 7.
[19] Idem.
[20] Centrul de Resurse Juridice, Identificarea criteriilor discriminatorii în acordarea locuințelor sociale, (2021), URL: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2022/05/Final-Identificarea-criteriilor-discriminatorii-%C3%AEn-acordarea-locuin%C8%9Bel….pdf
[21] Hotărârea CNCD nr. 298 din 21.06.2023; Hotărârea CNCD nr. 266/13.04.2022; Hotărârea CNCD nr. 644/26.10.2022.
[22] Hotărârea CNCD nr. 156/11.04.2018; Hotărârea CNCD nr. 96/16.02.2022
[23] Hotărârea CNCD nr. 511/20.07.2016
[24] Hotărârea CNCD nr. 531/27.09.2017
[25] Centrul de Resurse Juridice, articol ”Rom în Cluj-Napoca, zero șanse la o locuință socială”, disponibil la: https://www.crj.ro/rom-in-cluj-napoca-zero-sanse-la-o-locuinta-sociala/
[26] CNCD, Hotărârea nr. 156/2018, URL: https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2020/12/Hotarare-156-18.pdf
[27] Idem
[28] Hotărârea nr. 511/2016
[29] CNCD, Hotărârea nr. 511/2016, URL: https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2020/12/hotarare-511-16.pdf
[30] Idem.
