Centrul de Resurse Juridice a redactat și înaintat Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării o petiție privind 13 articole vestimentare comercializate în mediul online care prezintă mesaje și/ sau ilustrații de natură sexistă, patriarhală și degradantă la adresa persoanelor de gen feminin. Toate aceste articole sunt comercializate pe același website și o parte dintre ele sunt realizate, ca mesaj, de și vândute sub numele unor persoane cunoscute din showbiz și din mediul online.
Listăm o parte dintre ele și de ce considerăm că reprezintă un discurs care încalcă dreptul la demnitatea personală, un discurs al urii:
Tricoul cu mesajul „Cearta fără bătaie e ca nunta fără lăutari” reduce violența de gen la ceva uzual, acceptabil, ba chiar dezirabil pentru o ceartă de „succes”. Normalizarea unui astfel de comportament este periculoasă, cu atât mai mult cu cât statisticile violenței asupra femeilor sunt alarmante pe plan național. Potrivit datele publicate de Poliția Română cu privire la violența domestică în primele 7 luni ale anului 2020, 96% dintre autorii faptelor de violență în familie sunt bărbați (Asociația Anais, „Împreună pentru siguranța femeilor și pe timpul pandemiei” https://www.asociatia-anais.ro/stiri/impreuna-pentru-siguranta-femeilor-si-pe-timpul-pandemiei). În 2021 s-a înregistrat o creștere de 23% în intervențiile polițiștilor în situații de violență în familie față de anul anterior, fiind sesizate 29951 de fapte de loviri sau alte violențe în familie (date preluate de pe pagina oficială de Facebook a organizației Centrul FILIA, care citează ca sursă IGPR, https://www.facebook.com/centrul.filia/posts/4968755123170579).
Important de menționat este și faptul că acest tricou este comercializat în varianta pentru copii (body pentru bebeluși și tricou pentru copii mai mari). Acest lucru este îngrijorător prin impactul pe care un astfel de mesaj îl poate avea asupra mentalității unui copil, și anume că violența domestică este social acceptabilă și chiar un subiect „distractiv”.
Prin mesaje precum:
- “O femeie, doamnă de sug des, pardon succes”,
- “Faci și tu niște bănuți”
- “Rușinea TRECE, Milioanele RĂMÂN #videochat”
se creează un mediu jignitor și umilitor persoanelor de gen feminin pe mai multe planuri, care țin de obiectificarea femeii, prejudecăți față de competențe profesionale și surse de venit (limitarea acestora doar la câteva posibilități) pentru o femeie, dar și de reducerea muncii sexuale, atât la o formă de jignire, prin aceea că există un stigmat puternic asociat cu meseria de lucrător sexual, cât și la o formă de amuzament.
Conform Recomandării CM/Rec(2019)1 Prevenirea și Combaterea Sexismului (adoptată de Comitetul Miniștrilor la 27 martie 2019, https://rm.coe.int/prevenirea-si-combaterea-sexismului/16809fab89), sexismul este o manifestare a relațiilor de putere inegale din punct de vedere istoric între femei și bărbați, ceea ce duce la discriminare și încetinește progresul deplin al femeilor în societate. Stereotipurile de gen și prejudecățile inerente modelează normele, comportamentul și așteptările bărbaților și băieților și, prin urmare, conduc la acte sexiste.
Prin mesajele “Beard rule: if you touch my beard, I will touch your butt” traducere: Regula bărbii: dacă îmi atingi barba, eu îți ating fundul, “Please tell your boobs to stop staring at my eyes” traducere: Te rog spune-le sânilor tăi să nu se mai holbeze la ochii mei, este încurajată hărțuirea sexuală și pot fi descrise după cum urmează: un bărbat își va justifica comportamentul abuziv prin devierea vinovăției către victimă, care „l-a incitat/ provocat”. Potrivit Barometrului de gen din 2018, “peste 80% dintre femei sunt deranjate de toate tipurile de hărțuire sexuală, de la fluierături la atingeri, la urmărire.” (https://centrulfilia.ro/barometru-de-gen-romania-2018/)
Printre motivele care accentuează gravitatea mesajelor prezentate mai sus (și a celorlalte incluse în petiția către CNCD) menționăm:
- sexism alimentat de stereotipuri și prejudecăți de gen, limbaj degradant și umilitor la adresa femeilor folosite pentru a vinde produse, prejudiciind imaginea unei minorități afectate de discriminare și de violență de gen în România;
- sunt disponibile comercializării, generând un venit și profit de pe urma inscripționării de mesaje sexiste pe tricourile respective;
- sunt disponibile unui număr mare de persoane și pe un website care are o secțiune dedicată articolelor realizate de „Vedete și designeri”, așadar un nivel de publicitate ridicat.
Nevoia de a aborda sexismul, normele și comportamentul sexist și discursul sexist este implicită într-o serie de instrumente internaționale și regionale. Convenția Consiliului Europei privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (Convenția de la Istanbul), dar și Convenția Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) recunosc un continuum între stereotipurile de gen, inegalitatea de gen, sexism și violența împotriva femeilor și fetelor. În acest fel, la un capăt al continuumului, sunt actele de sexism „cotidian”, comentariile și glumele, sub formă de comportament sexist minor sau aparent lipsit de consecință. Aceste acte sunt adesea umilitoare și contribuie la un climat social în care femeile sunt degradate, respectul de sine este scăzut și activitățile și alegerile lor sunt restricționate, inclusiv la locul de muncă, în sfera privată, publică, în mediul online.
Comercializarea articolelor vestimentare imprimate cu mesajele și ilustrațiile prezentate mai sus contribuie la un astfel de mediu care tolerează și banalizează sexismul “cotidian”.
Material realizat în cadrul proiectului Nediscriminarea, dincolo de cuvinte, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
