Invitatie: Statul de drept în anul 2022. Fragmente

Legile justiției au suferit foarte multe modificări, de la adoptarea acestora în 2004 și până acum. Cele mai relevante au fost operate în 2005, 2012, 2018 și acum. În ciuda Expunerilor de motive, nu rezultă, în nicio împrejurare, motivele pentru care, aproape la fiecare schimbare guvernamentală, s-a intervenit asupra lor. Nu există o analiză a nevoilor reale, după cum nu rezultă de ce aceste legi, și nu altele, sunt veșnic cele mai importante din zona sistemului judiciar. Motivul care transpare public este acela că ultima dată a umblat partidul x (deci nu e bine) și acum venim noi, partidul y, și reparăm. Este justiția mai prietenoasă cu cetățeanul, are acesta acces real la justiție, sunt termenele de natură a rezolva problemele judiciare ori dimpotrivă? Sunt judecătorii și procurorii prea puțini? Dacă da, cum rezolvă aceste legi starea de fapt? Este INM-ul, așa cum este construit acum, o pepinieră a magistraturii în care etica, devotamentul și cunoașterea sunt dezvoltate suficient? Se pare că nu, din moment ce acest proiect propune o mărire a anilor de studii de la 2 ani la 3 ani. Și, în concret, care este schimbarea? Sunt accesibilizate toate sediile instanțelor și parchetelor? Există, la oricare instanță din țară, posibilitatea justițiabilului de a afla unde se plătește taxa de timbru? Oare de ce este valul acesta uriaș de pensionari? Cum va arăta accesul la justiție în viitorul apropiat?

Nici Ministerul Justiției și nici Parlamentul nu vor răspunde la astfel de întrebări. Și asta se vede și din graba de a organiza o comisie comună a Senatului și Camerei Deputaților care să dezbată (?) pachetul de legi astfel încât, ulterior, să treacă fără probleme prin cele 2 camere ale Parlamentului. Dacă sunt atât de importante, de ce nu se dezbat în circuitul parlamentar obișnuit? Vă amintiți, probabil, de celebrele Coduri care au sfârșit prin a trece, de către același ministru, prin asumare guvernamentală. Vă amintiți, de asemenea, faptul că un număr extrem de mare de articole au fost declarate, de-a lungul timpului, ca fiind neconstituționale. Ei bine, nimeni nu s-a grăbit să pună în acord codurile cu deciziile CCR așa cum se grăbesc acum cu legile justiției.

Centrul de Resurse Juridice vă invită vineri, membri ai ONG-urilor, formatori de opinie și jurnalisti, la o dezbatere pe aceasta temă, dar și pe tema (de actualitate, zicem noi) controlului civil asupra serviciilor de informații. Agenda este disponibilă aici.


Eveniment organizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, derulat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ), cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.