În data de 25.11.2024 a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere inițiativa legislativă B617/2024, avându-i ca inițiatori pe Mihai-Ioan Lasca, fost deputat AUR și exclus din partid în 2021, și Daniel-Florin Ghiță, deputat PSD.[1] Inițiativa își propune să modifice multiple legi care, printre altele, are ca scop limitarea vizibilității comunității LGBTQ+ în spațiile publice, prin interzicerea conținutului referitor la comunitate „în medii accesibile minorilor”.
Condamnăm ferm această inițiativă legislativă care reprezintă un atac direct asupra drepturilor fundamentale garantate de Constituție. Propunerea are un caracter profund discriminatoriu și ignoră complet principiile egalității, protecției minorităților și libertății de exprimare, care stau la baza unui stat democratic.
În forma inițiatorului se propune introducerea în Legea nr. 198/2003 a învățământului preuniversitar a unei dispoziții care interzice „propaganda, popularizarea, difuzarea prin orice mijloace de concepții, idei și materiale care promovează, susțin și instigă la acceptarea, privirea si practicarea de orientări sexuale netradiționale, schimbarea sexului sau definirea sexului altfel decât biologic”în unitățile de învățământ preuniversitar. În următorul alineat, inițiatorii au pus la dispoziție, potrivit înțelegerii lor, definiția orientărilor sexuale netradiționale: „concepțiile și noțiunile ce definesc relații sau legături emoționale, sexuale, romantice, senzoriale și de familie diferite de cele între un bărbat și o femeie”. Este incert ce anume înțeleg inițiatorii prin ”instigare la acceptare”.
În ceea ce privește Legea audiovizualului nr. 504/2002, se propune obligația clasificării conținutului media în funcție de potențialul impact asupra minorilor în raport cu „ideologia” LGBTQIA+ și calificarea prin lege a oricăror programe care „promovează ideologia LGBTQIA+” ca nerespectând obligațiile prevăzute în articolul 3 alineatul (1) din aceeași lege, obligații legate de informarea, educarea și respectarea libertăților și drepturilor fundamentale ale omului. Este neclar motivul pentru care inițiatorii consideră că astfel de programe aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului. În expunerea de motive, inițiatorii fac apel la datoria statului de a proteja drepturile copiilor, afirmând că ideologiile LGBTQIA+ sunt „o amenințare pentru rasa umană, deoarece aceasta este aptă de a forma caractere și comportamente umane prin care indivizii umani biologici să ajungă să fie orice altceva decât determinați biologic heterosexual așa cum se nasc.”
Cu privire la Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, se propune interzicerea „diseminării printre minori a […] materialelor care promovează ori redau raporturi sexuale ori acte sexuale homosexuale sau orice altă ideologie care promoveză relațiile […] între persoane de același sex”. Un articol similar este propus și pentru Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.
În Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice se propune introducerea interdicției de a organiza parade, mitinguri sau marșuri prin care se „propagă […] relațiile sexuale și de concubinaj ori familie între persoane de același sex, schimbarea sexului și identificarea cu un alt sex decât cel biologic în spațiile publice accesibile minorilor prin natura lor”. Având în vedere natura spațiilor publice de a fi, în general, accesibile și minorilor, înțelegem că inițiatorii propun interzicerea oricărei manifestații legată de comunitatea LGBTQ+, și, prin urmare, a unora dintre modalitățile de conștientizare și apărare a drepturilor acesteia pe calea libertății constituționale a întrunirilor.
Prezenta inițiativă legislativă este similară uneia din anul 2022, ce avea ca obiect modificarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Inițiativa de atunci era axată pe îngrădirea identității de gen a copiilor, pe posibilitatea părinților de a-și retrage copiii din programe de educație sexuală și pe protejarea copiilor de „difuzarea prin orice mijloace de conținuturi privind devierea de la sexul stabilit la naștere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualității”.[2]
Referitor la inițiativa din 2022, avizul Consiliului Economic și Social a fost negativ, în sensul în care se încălcau standardele minime referitoare la drepturile copilului și garanțiile constituționale. Nu în ultimul rând, CES a remarcat că opţiunile religioase ale părinţilor nu pot fi invocate pentru a limita dreptul la educaţie al copilului, inclusiv referitor la educaţie pentru sănătate şi privind sănătatea reproducerii (vezi CEDO, Doja şi alţii î. Germaniei, 2010).
Relevantă în cazul ambelor inițiative este și decizia Curții Constituționale nr. 907 din 2020, care amintește de evoluțiile din materia jurisprudenței CEDO și CJUE în ceea ce privește drepturile persoanelor LGBTQ+, dar și faptul că „o constrângere de natură legală, în sensul interzicerii pentru personalul didactic și pentru elevi și studenți, în toate spațiile de învățământ, a activităților în vederea „răspândirii” – adică, practic, a oricărui act de a face cunoscute/a cunoaște opiniile privitoare la identitatea de gen contrare celei impuse de stat, teorie ce poate veni în contradicție cu opinii, convingeri sau poate chiar cu identitatea de gen pe care o persoană o percepe, este contrară demnității umane”.
În cazul prezentei propuneri legislative, iniţiatorii indică nu doar o lipsă de informare cu privire la noțiuni de bază în legătură cu orientarea sexuală, sexul şi identitatea de gen, aspect observabil în expunerea de motive, ci şi un atac la adresa drepturilor fundamentale. Este de observat că inițiativa vine într-un moment sensibil pe scena politică, în pragul unor alegeri în care drepturile comunității LGBTQ+ au reprezentat un subiect recurent în campaniile electorale.
Această inițiativă creează premisele pentru marginalizarea și stigmatizarea unei întregi comunități, încălcând angajamentele internaționale ale României, inclusiv cele asumate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
[1] Inițiativa legislativă B617/2024 este disponibilă la: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b617&an_cls=2024
[2] Opinia CRJ ” IDAHOBIT 2022: Încă un atac asupra drepturilor fundamentale”, 2022, disponibilă la: https://www.crj.ro/13196/
