Astăzi este Ziua mondială de combatere a SIDA, dedicată creșterii gradului de conștientizare față de persoanele care trăiesc cu HIV/ SIDA și drepturile lor.
În România anului 2023 încă este nevoie constant și frecvent de informare, în special în rândul autorităților. Acum câteva luni doar, s-a mediatizat cazul primarului unei localități din județul Bacău care, în contextul unei ședințe în instituție, s-a referit la starea de sănătate a unei persoane într-un mod stigmatizant și discriminatoriu: „Aveţi o boală transmisibilă, nu vă apropiaţi (…) Mie mi-e frică să stau lângă un om de genul ăsta! (…) Are SIDA omul ăla!”
Acest caz este tipic pentru comportamentul abuziv la care sunt supuse, de cele mai multe ori, persoanele seropozitive atunci când iau contact cu reprezentanți ai autorităților publice și nu numai (vezi și cazul Valentin Câmpeanu). Astfel de cazuri sunt de natură să aducă în prim plan o problemă gravă legată de pe de o parte de nivelul societal de dezinformare în legătură cu diferența dintre SIDA (sindrom) și HIV (virus), transmisibilitatea virusului HIV, tratament și, pe de altă parte, de atitudinea generală pe care reprezentanți ai autorităților publice și nu numai o dezvăluie în interacțiuni cu persoanele seropozitive.
Cadrul legislativ românesc protejează de discriminare persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA. Principalele prevederi sunt incluse în Codul Penal și în Ordonanța de guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (republicată).
Codul Penal:
Abuzul în serviciu (prin îngrădirea unor drepturi) – Art. 297, alin.2: „Cu aceeaşi pedeapsă [închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică] se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.”
Infracțiunea motivată de caracteristicile victimei – Art. 77, lit.h: „Următoarele împrejurări constituie circumstanţe agravante: […] h) săvârşirea infracţiunii pentru motive legate de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA, ori pentru alte împrejurări de acelaşi fel, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorităţii unei persoane în raport cu celelalte.”
OG 137/2000:
Art.2: „Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”
Conform unui studiu realizat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, percepția dominantă cu privire la grupurile discriminate în România face referire, în primul rând, la persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA: 65% dintre respondenți indicandu-le drept cel mai discriminat grup, în special la școală, la locul de muncă, dar și în locurile publice. Același studiu arată că 59% dintre persoanele intervievate sunt de părere că politicienii discriminează în România, precum și funcționarii din instituțiile publice (46% dintre respondenți indicând asocierea acestora cu discriminarea). De altfel, participanții la studiu au menționat că funcționarii care lucrează în instituțiile publice discriminează mai mult decât medicii sau cadrele didactice.
Câteva dintre măsurile care trebuie implementate pentru a preveni și reduce nivelul de discriminare și stigmatizare a persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA pot fi:
- Organizarea de programe de training pentru funcționarii publici;
- Informații cu privire la nediscriminare pot fi incluse în codurile de etică elaborate la nivelul diferitelor instituții publice, în special a celor care lucrează cu publicul. Astfel de coduri de etică pot conține detalii cu privire la relațiile dintre beneficiarii de servicii publice și instituțiile care le oferă, dar și elemente care să asigure instruirea funcționarilor din administrația publică locală pe teme de nediscriminare. Includerea obligativității de a păstra secretul profesional și confidențialitatea despre persoanele cu HIV de către angajații diverselor instituții.
- Includerea disciplinei „Educație pentru sănătate” drept disciplină obligatorie, pentru a informa corect despre virusul HIV, sindromul SIDA, transmiterea acestuia, dar, mai ales, pentru a contribui la eliminarea stigmei care este, în prezent, asociată cu HIV/SIDA.
- Asigurarea de căi accesibile persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA pentru a depune plângeri dacă le sunt refuzate servicii sau încălcată demnitatea din cauza diagnosticului.
- Abrogarea articolului 354 din Noul Cod Penal care incriminează transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit – SIDA ca patologie separată.
Pentru a afla mai multe despre cum poți demonta mituri despre HIV/SIDA, dar și despre cum putem contribui la reducerea stigmei și a discriminării persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, accesează un material informativ aici.
Surse:
https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2022/06/7.-Material-informativ-HIV-SIDA.pdf
https://www.cncd.ro/wp-content/uploads/2021/01/Sondaj_TNS_CNCD_2015.pdf
https://www.viata-medicala.ro/studiu-privind-stigmatizarea-si-discriminarea-pacientilor-cu-hiv-29996
https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2023/07/Calendar-CRJ_short.pdf
Resurse:
Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.
