Zeci de miii de oameni în așteptare

Imagine cu un laptop din care ies mai multe plicuri. Pe fundal „date centralizate CRJ”, În partea stângă textul „Câte persoane cu dizabilități așteaptă un răspuns?” alături de următoarea statistică „861,359 persoane cu dizabilități, 16,460 persoane instituționalizate”. Dedesubt, o legendă cu pictograme: grup de oameni - populație generală, pictogramă cu o lupă - persoane cu dizabilități , o mână roșie - persoane puse sub interdicție, o balanță - judecători.

De ce e nevoie de o statistică privind persoanele cu hotărâre de punere sub interdicție?

(6) Reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicţie judecătorească de către instanţele judecătoreşti se realizează în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În scopul reexaminării, preşedinţii de instanţă vor lua măsuri pentru realizarea, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a inventarului dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicţie judecătorească.

Art. 20, alin 6), Dispoziții tranzitorii și finale, Legea 140/2022

Legea 140/2022 a fost publicată în august. Inventarul dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicție judecătorească ar fi trebuit să fie deja gata în noiembrie, 2022. Deși au trecut încă 3 luni de la termenul stabilit în lege, încă ne confruntăm cu lacune.

Cum am început și cui ne-am adresat?

1 februarie 2023 – de pe adresa oficială de e-mail CRJ sunt trimise 32 de adrese în baza Legii 544/2001.

Destinatari:

  • Ministerul Justiției,
  • Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,
  • toate Curțile de Apel din România
  • toate Parchete de pe lângâ Curțile de Apel din România
32 de e-mail-uri, mâini care tastează.

Ce informații am cerut?

În funcție de autoritatea înspre care am înaintat adresele, ne-au interesat:

  • care este numărul de dosare ce au drept obiect ridicarea măsurii de punere sub interdicție
  • pentru câte dosare s-a început reexaminarea din oficiu
  • câte persoane au fost orientate către IML
  • câți specialiști vor gestiona aceste dosare
  • câţi dintre specialiştii jurişti, medici, psihologi şi asistenţi sociali au beneficiat de pregătire în materia legii nr 140/2022 şi în comunicarea cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale

Ce s-a întâmplat cu răspunsurile?

Deși, în teorie, inventarul dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicţie judecătorească trebuia să fie gata, în practică, acest lucru nu s-a întâmplat. La mai mult de jumătate de an de la intrarea în vigoare a Legii 140/2022 și cu doar 2 ani jumătate rămași pentru a soluționa toate cererile de reexaminare, nu știm exact care este numărul persoanelor care vor trece prin acest proces.

E lesne de înțeles, având în vedere unele dintre răspunsurile autorităților, că persoanele cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale nu au prezentat interes pentru instanțe și că s-au prioritizat alte paliere juridice, întrucât nici până astăzi nu există centralizarea stabilită prin art. 20, alin 6), din Dispozițiile tranzitorii și finale ale Legii 140/2022.

Motive de îngrijorare

1. LIPSA DE FORMARE

Pentru a ajunge la magistraţi, CRJ trebuie să parcurgă un traseu anevoios. De la invitația oficială și până la confirmarea prezenței la un curs sau la un workshop online de formare în comunicarea accesiblizată cu persoanele cu dizabilități, pentru unele instanțe a fost nevoie de apeluri de confirmare a primirii invitației, apeluri de confirmare a primirii unei re-trimiteri a invitației, apeluri de confirmare a considerării participării la curs, apeluri de confirmare a prezenței. Chiar și după tot acest procesul, unii specialişti, anterior confirmați, nu s-au prezentat la curs.

Uneori ne confruntăm cu refuzuri.

Totuși, răspunsul autorităților la întrebarea privind formarea pe care judecătorii sau procurorii responsabili de aceste dosare o au a fost fie că aceasta nu există, fie că singurul curs de formare a fost organizat de CRJ.

2. NECUNOAȘTEREA PROCEDURILOR

Din răspunsurile primite până acum, am aflat că nu mai puțin de 617 persoane aflate în proces de reexaminare a hotărârii judecătorești de punere sub interdicție au fost direcționate către Institutul Național de Medicină Legală sau către Centre de Medicină Legală teritoriale. Reiterăm că evaluarea medicală și psihologică nu este de competența IML.

Care este efectul acestor amânări?

Zeci de mii de oameni care așteaptă în gol: persoane cu dizabilități, instituționalizate sau nu, rămân blocate în niște proceduri aparent clare:

O persoană cu dizabilități spune că nu sunt psihologi și că așteaptă deja din octombrie.
Comentariul unei persoane cu dizabilități pe pagina de facebook CRJ
Un tutuore se plânge de costurile evaluărilor.
Comentariul unui tutuore pe pagina de facebook Pledoarie pentru Demnitate

Rezultatul răspunsurilor la adresele CRJ – statistică

Am centralizat răspunsurile primite până acum din partea autorităților. Toate vor fi publicate pe măsură ce le primim. În urma acestora, a rezultat o statistică, la care încă lucrăm, privind care este raportul dintre Curtea de Apel ➡️ populația din subordinea sa ➡️ persoanele cu dizabilități ➡️ persoanele puse sub interdicție ➡️ judecători. Și aceasta va fi publicată segmentat, odată ce toate adresele aferente unei curți de apel vor fi trimise către CRJ.

Ținem să menționăm însă că centralizarea datelor nu este una ușoară. Multe dintre răspunsurile sunt neconcludente, întârziate, sau chiar lipsesc cu desăvârșire.

Ce știm până acum?

CA Oradea - 1,808 oameni puși sub interdicție, doar 36 de judecători.
CA Brașov - 2,613 oameni sub interdicție, 24 judecători.
CA Galați - 4521 oameni puși sub interdicție, 52 judecători.

*Updatăm statistica pe măsură ce primim răspunsuri din partea autorităților.