Azi, 20 aprilie 2022, în ședința de plen a Camerei Deputaților, a fost dezbătut raportul Comisiei Juridice pe marginea Pl-x 131/2022 – Proiect de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale – lege organică – Proiectul a fost inițiat de Guvern, adoptat de Senat în 14.03.2022, iar raportul Comisiei Juridice (Adoptare) a fost adoptat în ziua precedentă, 19.04.2022, cu unanimitate.
Pl-x 131/2022 a fost adoptat de Plenul Camerei Deputaților cu 270 de voturi pentru, 1 vot contra, 4 abțineri. 2 parlamentari nu au votat.
Raportul Comisiei Juridice, adoptat de plen, poate fi consultat aici.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a urmărit îndeaproape desfășurarea procesului legislativ și a organizat, încă de la debutul acestuia, discuții (1) cu persoane cu dizabilități, părinți, ONG-uri și reprezentanți ai autorităților publice, în legătură cu posibile mecanisme de sprijin în luarea deciziilor adecvate persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, cu participarea experților. Am solicitat, atât la Senat (2), cât și la Camera Deputaților (3), organizarea unor dezbateri ample, incluzive, care să aducă la aceeași masă persoanele vizate de lege, organizațiile interesate și autoritățile responsabile.
Am înaintat, în cadrul procesului legislativ, observații și recomandări pe marginea textului legii aflat în discuție în etapele sale și am informat constant comisiile de specialitate în legătură cu măsurile de sprijin în luarea deciziei pe care legea.
Forma adoptată azi de Parlament este una care, cu siguranță, ar fi putut suporta mai multe îmbunătățiri. CRJ a subliniat în repetate rânduri necesitatea introducerii măsurilor asistive de sprijin în luarea deciziilor pentru persoane cu dizabilități, nu doar „rafinarea” celor susbstitutive (tutela specială, consilierea judiciară). Din această perspectivă, CRJ a insistat – pe lângă observații punctuale transmise – că este necesară o abordare extinsă, cu implicarea tuturor actorilor responsabili (ministere, autorități etc.) și persoanelor și organizațiilor care au deja experiența implementării măsurilor de sprijin în luarea deciziilor. Din păcate, o asemenea dezbatere – de care textul legii ar fi beneficiat, cu siguranță – nu a avut loc.
Totodată, CRJ atrage atenția asupra unui aspect: scopul modificărilor Codului Civil (ca urmare a deciziei 601/2020 a CCR (4) era acela de a permite o cât mai largă exercitare a capacității civile a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale. Or, posibilitatea conferită judecătorilor de a institui tutela specială pe o perioadă de 5 ani cu posibilitate de prelungire pe o durata de 15 ani în anumite circumstanțe (față de 10 ani cât propunea Guvernul, oricum excesiv, în opinia CRJ), conduce în derizoriu scopul proiectului și intră în contradicție cu decizia CCR.
Este important de arătat care sunt dispozițiile tranzitorii prevăzute în noua legislație, măsuri care arată pașii pe care instanțele sau persoanele puse sub interdictie trebuie sau pot să le facă după intrarea în vigoare a noilor prevederi (90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial):
- Reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicție judecătorească de către instanțele judecătorești se realizează în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Pentru persoanele puse sub interdicție sub imperiul vechii legi, instanțele pot dispune (la cerere sau din oficiu), după caz:
– înlocuirea măsurii cu una dintre măsurile prevăzute în noua legislație (curatelă judiciară, tutelă specială), sau
– ridicarea măsurii, dacă nu mai sunt întrunite condițiile prevăzute de noua legislație.
Până la rămânerea definitivă a hotărârilor menționate mai sus, persoana aflată sub interdicție judecătorească se consideră, de plin drept, ca fiind persoana cu privire la care a fost instituită tutela specială. - Cererile de punerea sub interdicție judecătorească aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi se reiau, indiferent de stadiul procesual în care acestea se află.
Centrul de Resurse Juridice va urmări pe mai departe modalitatea de evaluare medico-psiho-socială a persoanelor cu dizabilități, modalitate care, conform legii adoptate azi, va urma să fie stabilită prin ordin al ministrului sănătății și al ministrului muncii și solidarității sociale, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
În ceea ce privește instituția „asistentului”, persoana care sprijină (și nu substituie) o persoană cu dizabilități în încheierea unui act juridic, fiind singura masura integral asistivă a noii legislații, CRJ va reveni cu un comentariu separat asupra acesteia.
În paralel, Centrul de Resurse Juridice continuă activitățile dedicate mecanismelor de sprijin în luarea deciziei pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale (5), pentru ca acestea să își poată exercita drepturile și de a-și maximiza autonomia: pilotarea de instrumente de sprijin, formarea și asistarea specialiștilor în domeniu, implementarea serviciilor de sprijin și asistență în luarea deciziilor pentru persoanele cu dizabilități, necesară pentru ca acestea să poată avea un trai independent și să poată lua decizii proprii cu sau fără susținere.
__________________________________
- Pentru mai multe detalii: https://bit.ly/3KMxYn8, https://bit.ly/3ADqdv3, https://bit.ly/3IJN7UK, https://bit.ly/3qskjdf.
- https://www.crj.ro/organizatiile-neguvernamentale-solicita-dezbateri-ample-la-senat-pe-tema-legii-541-2021/
- https://www.crj.ro/crj-solicita-comisiei-juridice-din-camera-deputatilor-dezbatere-pe-tema-pl-x-131-2022/
- https://www.crj.ro/ccr-a-decis-punerea-sub-interdictie-este-neconstitutionala/
- https://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/liber-sa-decid/
