Raport monitorizare Centrul de Servicii Multifuncționale pentru copilul aflat în dificultate Gura Humorului – Ostra, Suceava

25.11.2014

Raport monitorizare Centrul de Servicii Multifuncționale pentru copilul aflat în dificultate Gura Humorului – Ostra, Suceava

05.03.2015

Răspuns DGASPC Suceava

04.02.2015

Informare monitorizare DGASPC Suceava

 


Informaţii generale:

Serviciile multifuncţionale pentru copilul aflat in dificultat e Gura Humorului-Ostra  are în subordine mai multe tipuri de servicii sociale rezidenţiale, anume 15 căsuţe şi apartamente sociale care găzduiesc atât copii şi tineri cu dizabilităţi cât şi fără dizabilităţi.

Cele 4 case de tip familial în care locuiesc tineri cu dizabilităţi au în total o capacitate de 64 de locuri, din care 44 sunt efectiv ocupate. de persoane cu vârste între 10 şi 25 de ani.

Pentru construirea celor 4 căsuţe (Proiect PIN1) în care s-a desfăşurat vizita de monitoritare au fost folosite fonduri guvernamentale (Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale) în proporţie de 70% şi fonduri de la Consiliul Judeţean în proporţie de 30%. Și în prezent centrul beneficiază de finanțare de la Consiliul Judeţean Suceva.

Cele mai importante observaţii din vizita de monitorizare CRJ:

  • Aspecte problemative privind ascultarea opiniei copilului în procedura juridică de plasament
Un aspect problematic identificat de monitori în timpul vizitei este legat de ascultarea opiniei copilului atunci când se iau decizii privind plasamentul său. Mai precis, în două dintre sentinţele civile (…) a fost observată o contradicţie. Deşi la începutul sentinţei se menţionează că aceştia sunt încadraţi într-un grad de handicap, iar dizabilitatea nu le permite să îşi comunice opinia, în motivarea sentinţei se arată că la dosar se află o declaraţie a minorului în care acesta susţine că doreşte înlocuirea măsurii de plasament. Monitorii CRJ atrag atenţia că aceasta este o problemă foarte gravă care ar putea indica faptul că au fost depuse la dosar înscrisuri care consemnează fapte nereale. (Extras din Raport)

Monitorii au studiat prin sondaj 9 dosare ale copiilor şi tinerilor plasaţi la cele 4 căsuţe. Dintre aceştia, 6 au primit sentinţe civile, iar dintre cei cu sentinţe civile, 5 copii cu vârsta peste 10 ani nu au fost audiaţi de instanţă pe motivul că sunt încadraţi într-un grad de handicap care nu le permite audierea. (Extras din Raport)

  • Regula potrivit căreia reprezentantul legal al minorilor este în persoana Directorului DGASPC Suceava presupune dificultăţi practice

Reprezentantul legal al copiilor este Directorul DGASPC Suceava. Conform spuselor asistentului social, acest sistem de desemnare a reprezentantului legal presupune multe dificultăţi deoarece trebuie să se meargă la Director pentru orice semnătură care priveşte copilul, iar atribuţiile nu pot fi delegate unei alte persoane deoarece au fost stabilite prin sentinţă judecătorească. (Extras din Raport)

Practic, directorul DGASPC este „părintele” legal pentru un număr foarte mare de copii, iar acesta nu îşi poate în mod realist exercita atribuţiile cu privire la toţi copiii. Când este nevoie de consimţământul reprezentantului legal, obţinerea unei semnături este o corvoadă pentru cei care îngrijesc copiii. (Extras din Raport)
  • Nu se dezvoltă abilităţi privind posibilitatea copiilor şi tinerilor de a se plânge

Din discuţia cu asistentul social de la biroul administrativ a reieşit că nu există o procedură scrisă de plângeri deoarece copiii şi tinerii de la cele 4 căsuţe nu ar fi capabili să se exprime în scris. La un moment dat ar fi existat un caiet de plângeri şi sesizări dar acesta nu a mai fost folosit. (Extras din Raport)

[în legătură cu sancţiunile] O altă metodă care ar fi utilizată în centru este aceea de a-i pune pe copii şi tineri să dea declaraţii şi să îşi asume angajamentul de a nu mai încălca regulile de bună purtare. În legătură cu acest ultim aspect, monitorii CRJ subliniază că există o contradicţie între percepţia asupra abilităţilor de comunicare ale copiilor şi tinerilor din Centru. Dacă un copil/tânăr poate fi pus să scrie el însuşi o declaraţie de asumare a răspunderii, înseamnă că are abilităţile necesare să înveţe şi cum să scrie o plângere şi să se adreseze autorităţilor.(Extras din Raport)