România sub lupa ONU din perspectiva drepturilor omului

În data de 19 ianuarie, 2018, Grupul de Lucru pentru Evaluarea Periodică Universală al Consiliului pentru Drepturile Omului, a adoptat recomandările rezultate din evaluarea României. România a primit 203 recomandări cu privire la drepturile omului, de la 78 de state.[1] Acestea acoperă toate subiectele de drepturile omului, iar nivelul de detaliu al declarațiilor majorității statelor și al recomandărilor arată că situația drepturilor omului în România este bine cunoscută; și că eșecul autorităților române în a asigura protecția drepturilor fundamentale, cu precădere ale celor mai vulnerabili dintre cetățenii români, se vede foarte bine în afara României. Redăm o serie dintre aceste recomandări, cea mai mare parte fiind legate și de obiectivele promovate în mod explicit de către CRJ prin programele sale:

  • Să intensifice eforturile de a proteja persoanele cu dizabilități, prin reînnoirea cooperării cu ONG-uri și prin derularea de investigații temeinice în cazurile unde sunt acuze de abuz. (Norvegia);
  • Să se asigure că actele de discriminare și violență împotriva persoanelor LGBT și a persoanelor care aparțin altor grupuri vulnerabile sunt investigate în mod adecvat iar făptuitorii sunt ținuți responsabili (Austria);
  • Să implementeze cadrul legal existent privind segregarea, și în mod special să urgenteze implementarea concretă a Strategiei Naționale pentru Romi 2014-2020 (Elveția);
  • Să adopte și să implementeze o strategie pentru combaterea discriminării împotriva membrilor grupurilor minoritare, incluzând grupuri religioase (Statele Unite ale Americii);
  • Să ia măsuri pentru a combate discursul urii și infracțiunile motivate de ură în mod efectiv, în special asigurându-se că toate formele acestora sunt abordate în mod specific și pedepsite conform legii, așa cum recomandă organismele tratatelor (Belgia);
  • Să colecteze și să publice în mod sistematic date statistice segregate cu privire la infracțiuni motivate de ură, care ar trebui să includă informații cu privire la motivația făptuitorilor (Germania);
  • Să înlăture orice restricție existentă în ceea ce privește practica de a acorda sfaturi juridice, consiliere sau servicii pro bono de către avocați celor care au nevoie de asistență juridică și care nu pot să-și permită reprezentare juridică. (Portugalia);
  • Să ia măsuri active pentru a preveni discriminarea împotriva comunității LGBTI spre exemplu, prin includerea identității de gen în lista de criterii nediscriminare și prin prevederi legislative în vederea parteneriatului civil și a căsătoriei între persoane de același sex (Irlanda);
  • Să ia măsuri pentru a introduce educație comprehensivă și bazată pe dovezi privind sexualitatea în curriculumul obligatoriu pentru educație secundară, cât și pentru a asigura formare suficientă a profesorilor pe tema educației privind sexualitatea (Finlanda);
  • Să elaboreze și implementeze un plan national pentru combaterea violenței de gen cât și să furnizeze resurse mai multe pentru a asista victimele (Spania);
  • Să revizuiască curricula și manualele de istorie pentru a se asigura că diversitatea culturilor și perspectivele minorităților sunt reflectate și că stereotipurile și prejudecățile sunt eliminate (Ungaria).

Centrul de Resurse Juridice a participat la procesul de Evaluare Periodică Universală a României încă de la început, printr-o contribuție scrisă,[2]  printr-o declarație în cadrul pre-sesiunii organizată de UPR-Info,[3] dar am fost și în sală la sesiunea de evaluare a României,[4] oferind o reacție la raportul național al României.[5]

Raportul final, ce va conține și poziția României, în mod special ce recomandări acceptă statul român dintre cele făcute de celelalte state, va fi adoptat în cadrul celei de-a 38-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului (18 iunie – 6 iulie, 2018). CRJ solicită Guvernului României ca, odată acceptate recomandările, să facă în mod real și cu bună credință eforturi pentru a le implementa, prioritizând la nivel decizional și bugetar măsurile necesare pentru respectarea drepturilor omului în societatea românească și pentru protecția efectivă a celor vulnerabili la discriminare și excluziune.

Persoană de contact: Delia Niță, Expert Drepturile Omului, +40 729 120 383, delia@crj.ro

 

[1] Puteți viziona înregistrarea sesiunii în care a avut loc evaluarea României, în care statele au făcut declarații și recomandări (puteți selecta ce fragmente ale înregistrării doriți să vizionați în funcție de intervenția fiecărui stat în parte), aici: http://webtv.un.org/watch/romania-review-29th-session-of-universal-periodic-review/5708623574001/#. De asemenea, puteți vedea raportul privind România al Grupului de Lucru al Evaluării periodice Universale, prin crearea simpla a unui cont pe UPR Extranet, la: http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/UPR/Pages/UPRRegistration.aspx

[2] Centrul de Resurse Juridice a depus o contribuție privind Evaluarea Periodică Universală a României la ONU, 29 iunie, 2017, disponibilă aici: https://www.crj.ro/crj-a-depus-o-contributie-privind-evaluarea-periodica-universala-a-romaniei-la-onu/

[3] „Simulăm în loc să facem”: CRJ critică la ONU abordarea României privind drepturile omului, 15.12.2017, disponibil la: https://www.crj.ro/simulam-in-loc-sa-facem-crj-critica-la-onu-abordarea-romaniei-privind-drepturile-omului/

[4] CRJ reacționează la ONU, 16.01.2018, disponibil la: https://www.crj.ro/crj-reactioneaza-la-onu/

[5] Documentele oficiale în baza cărora s-a făcut evaluarea României, inclusiv raportul național înaintat de România, se găsesc pe pagina de web a Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Universal Periodic Review – Romania, Ciclul al 3-lea, la: http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/UPR/Pages/ROindex.aspx Raportul final se va regăsi tot aici.