Ieri, 27 aprilie 2026, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Ordonanța de Urgență nr. 32, un act normativ de o importanță sistemică, vizând modificarea și completarea cadrului legislativ privind regimul străinilor și accesul acestora pe piața forței de muncă din România. Această reformă intervine într-un climat socio-juridic tensionat, marcat de o nevoie acută de forță de muncă, dar și de o criză sistemică a drepturilor omului în ceea ce privește protecția lucrătorilor migranți.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a monitorizat îndeaproape parcursul acestui proiect încă din noiembrie 2025, când a lansat un semnal de alarmă prin intermediul unei scrisori deschise semnate de peste 28 de organizații neguvernamentale. Demersul a fost fundamentat pe documentarea exhaustivă a numeroaselor abuzuri semnalate pe teritoriul României, solicitând autorităților o abordare centrată pe drepturile fundamentale, nu doar pe necesitățile economice imediate.
Prima formă a proiectului a fost supusă transparenței decizionale în ajunul Crăciunului, într-un moment critic pentru consultarea publică reală. CRJ a înaintat atunci amendamente vizând în special eliminarea distincției arbitrare între străinii care posedă o decizie de returnare și cei care nu se află sub incidența unei astfel de măsuri. Deși aceste argumente au fost susținute vocal și în cadrul dezbaterilor de la nivelul Guvernului din ianuarie 2026, substanța propunerilor a fost ignorată în favoarea unei abordări restrictive.
În luna aprilie, sub presiunea constantă a mediului de afaceri, a patronatelor și a reprezentanților legali ai angajatorilor, a apărut o nouă versiune a textului normativ. CRJ a reiterat, prin noi amendamente, necesitatea unor garanții juridice solide, precum eliminarea distincției arbitrare între migranți cu și fără decizie de returnare emisă, suspendarea termenului de 90 de zile pentru schimbarea angajatorului în situația existenței unui litigiu de muncă sau reglementarea strictă a standardelor de cazare. Niciun amendament propus de CRJ nu a fost reținut în forma finală a Ordonanței.
Amendamentele CRJ pot fi citite aici.
Argumentele pentru refuz pot fi citite aici.
Deși OUG 32/2026 conține prevederi teoretic favorabile, precum programul de amnistie, reglementarea digitală a agențiilor, obligația de a oferi două oferte de muncă în perioada de tranziție, cursurile de limba română sau plata salariului pe card, implementarea lor poate fi viciată.
Spre exemplu, programul de amnistie NU se aplică migranților care au deja o decizie de returnare, o limitare pe care CRJ a încercat să o elimine fără succes. Această barieră juridică lasă o categorie importantă de lucrători în afara oricărei protecții. În plus, condiționarea dreptului de muncă de găsirea unui angajator certificat, deși favorabilă migrantului, poate genera timpi de așteptare mult mai lungi, dar și incertitudine. Mai mult, din punct de vedere administrativ, comunicarea adresei către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu trebuie privită doar ca o formalitate, ci ca o responsabilitate uriașă și, implicit, ca un mecanism de control. Dacă noul angajator sau agenția dau greș în procesul de certificare sau pur și simplu nu depun actele la timp până la sfârșitul anului, dintr-o culpă care nu aparține muncitorului, tot migrantul este cel care poate fi pus în postura de a fi nevoit să se întoarcă în țara de origine.
Totodată, eficiența acestui nou cadru legal este pusă sub semnul întrebării de istoricul deficitar al cooperării interinstituționale din România. Succesul ordonanței depinde de funcționarea unei platforme digitale integrate, într-un stat unde instituțiile colaborează deseori greoi.
Cea mai mare provocare a acestei ordonanțe nu rezidă în litera legii, ci în spiritul aplicării ei. Experiența CRJ de la firul ierbii a relevat, de cele mai multe ori, aplicarea deficitară sau neunitară a legii. Este nevoie de o monitorizare a modului în care noile schimbări majore aduse de OUG 32 se vor reflecta cu adevărat în realitatea materială a tuturor actorilor implicați dar, mai ales, a modului în care ele contribuie sau nu la respectarea drepturilor fundamentale ale muncitorilor migranți.
În acest sens, solicităm:
- Statului și ambasadelor să elaboreze materiale informative multilingve, accesibile, care să explice noile reguli pentru a preveni dezinformarea în rândul comunităților de migranți.
- Patronatelor să își instruiască riguros angajatorii și agențiile. Orice eroare administrativă a acestora se traduce, în prezentul cadru legal, prin suferința directă a muncitorului migrant, pasibil la a-și pierde dreptul la ședere.
- Societății civile să sprijine migranții în acest proces.
