Donează

Când totul se întâmplă, în tăcere, la Cotroceni, deși nu acolo este locul

Am aflat[1] ieri că Serviciul de Informații Externe a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului, proiectele postate fiind variante de lucru rezultate din aceste consultări, ce urmează a parcurge procesele legislative prevăzute de lege.

Dacă lucrurile stau așa, analizând prerogativele legale ale instituțiilor enumerate mai sus, rezultă următoarele:

1) Departamentul Securității Naționale (DSN) din cadrul Administrației Prezidențiale NU ARE INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ

Pe site-ul Administrației Prezidențiale, acest aspect este prezentat după cum urmează: În cadrul procesului legislativ, la nivelul Departamentului Securităţii Naţionale sunt formulate propuneri privind acordarea avizelor de către CSAT pentru proiectele de acte normative inițiate de Guvern, care reglementează activităţile privind apărarea ţării şi securitatea naţională. De asemenea, Departamentul evaluează actele normative care reglementează probleme din aceste domenii și urmează să fie promulgate de Preşedinte, prezentând propuneri în acest sens.[2]

Deci, potrivit propriei descrieri, DSN are doar două atribuții în materie de acte normative: oferă propuneri CSAT în procedura de avizare a anumitor acte normative sau propuneri înainte de promulgarea unor legi de către Președinte.

De fapt, DSN nu are cum să aibă inițiativă legislativă întrucât instituția Președintelui României nu o are. Și, cum acesta nu o are, cu atât mai puțin nu are cum să o aibă aparatul său de lucru organizat în cadul Administrației Prezidențiale.

2) Secretariatul General al Guvernului (SGG), NU ARE nici acesta inițiativă legislativă, el făcând parte din aparatul de lucru al Guvernului. Așa fiind, acesta se ocupă[3] de respectarea procedurilor în procesul de elaborare, avizare și adoptare a proiectelor de acte normative. Adică exact ceea ce nu a făcut cu privire la acest pachet de propuneri de lege.

În ceea ce privește Serviciul Român de Informații (o sumă de unități militare), acesta este definit (art.1 din Legea nr.14/1992) ca serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare, activitatea sa fiind organizată și coordonată de Consiliul suprem de Apărare a Țării.  Acesta se află sub control parlamentar. Din punctul nostru de vedere, SRI nu este o autoritatea administrativă autonomă întrucât, printre altele, nu are aptitudinea de a emite acte normative cu caracter individual sau normative în vederea executării legii.

Serviciul de Informații Externe (o altă sumă de unități militare) este definit ca organul de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale (art.1 din Legea nr.1/1998), aflat sub control parlamentar, activitatea sa fiind organizată și coordonată de către CSAT (art. 2 și 3 din Legea nr.1/1998). Nici acesta nu prezintă atributele unei autorități autonome, fie aceasta administrativă sau nu.

În ceea ce privește Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), conform art.2, lit.d), pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea CSAT, acesta avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea națională, prin urmare nu are drept de inițiativă legislativă.

În concluzie, niciuna dintre autoritățile ori serviciile enumerate anterior nu are drept de inițiativă legislativă, acest proces, indiferent de parcursul legal ori modificărilor intervenite, fiind profund viciat.

Cu privire la Parlament, ca unica autoritate legiuitoare a țării, acesta nu poate susține că nu a știut ceea ce va urma și, în acest sens, aducem două argumente:

  1. Conform aceleiași surse, SIE și precizează că modificarea legii sale de funcționare  ”se circumscrie” obiectivelor propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, aprobată prin Hotărârea nr. 22 a ședinței comune a Senatului și Camerei Deputaților din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 iulie 2020”.
  2. Paragrafele 213 și 214 din amintita strategie aprobată de Parlamentul României susțin: Din perspectiva operaţionalizării prezentei Strategii Naţionale de Apărare a Ţării, o condiţie complementară tuturor celorlalte valori şi principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent şi aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate şi modernizarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Deși în România cadrul legislativ există, iar instituțiile sunt funcționale, reglementările în domeniul securității naționale au fost obiectul mai multor propuneri de modificare și completare, fără finalitate concretă.


    Precum și faptul că:

    Pentru perioada 2020-2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității, pentru a oferi instituțiilor naționale responsabile instrumentele necesare racordării prompte și flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securităţii naţionale[4].

Deși Parlamentul a adoptat această strategie, acesta nu a întreprins niciun demers în vederea adoptării legislației și cu atât mai puțin să fi realizat o evaluare cu privire la modalitatea concretă de redesenare a unor servicii de informații moderne.

Centrul de Resurse Juridice nu va antama, la acest moment, fondul propunerilor de lege, acesta fiind de acord cu majoritatea punctelor de vedere exprimate de organizații neguvernamentale sau organizații media.

Atragem atenția, însă, asupra faptului că aceste lucruri nu se întâmplă dintr-odată, ci reprezintă un proces de cedare a spațiului democratic către instituții de forță, necontrolate civil, proces care a fost, de cele mai multe ori, aplaudat frenetic de către lideri de opinie și organizații. Cum niciodată nu este prea târziu și, mai cu seamă pentru că trebuie să ne amintim pentru ce au murit atâția oameni în decembrie 1989, vă reamintim următoarele:

Georgiana Iorgulescu
Director executiv
Centrul de Resurse Juridice
georgiana@crj.ro / 0722.505.181

Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org

[1] https://umbrela-strategica.ro/sie-variantele-de-lucru-ale-legilor-securitatii-nationale-sunt-rezultatul-consultarilor-cu-administratia-prezidentiala-si-sgg/

[2] https://www.presidency.ro/ro/administratia-prezidentiala/departamente/departamentul-securitatii-nationale

[3] https://sgg.gov.ro/1/despre-institutie/organizare/

[4] https://www.presidency.ro/files/userfiles/Documente/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_2020_2024.pdf

FACEBOOK

Centrul de Resurse Juridice (CRJ)