Comentariu comparativ al CRJ la Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Centrul de Resurse Juridice pune la dispoziția persoanelor interesate un comentariu cu privire la Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Formatul este tabelar. Numai în felul acesta se poate vedea evoluția sau involuția legislației începând cu anul 2004 și trecând prin momentele cheie ale anilor 2005, 2012, 2018 până la propunerea actuală. În felul acesta, sperăm că veți putea observa mai ușor faptul că, în ciuda lucrurilor declarate public de diverși guvernanți, modificările au fost, de cele mai multe ori, în sens contrar. De pildă, proiectul propus păstrează, în cea mai mare parte, prevederile din anul 2018 (aspru criticate, la acea vreme) și reia prevederi extrem de nocive din anul 2012.

Puncte cheie in propunerea de modificare a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

  • scăderea cvorumului de ședință de la 15 membri la majoritatea membrilor (10), dacă la o primă convocare nu s-a realizat cvorumul de 15, înseamnă că decizii importante pot fi luate cu o majoritate de 6 voturi (art.28) ceea ce duce în derizoriu întreaga activitate a Consiliului.

Pe de altă parte, membri CSM au activitate permanentă, prin urmare job-ul acestora este să vină la serviciu și nu să nu vină, respectiv să asigure funcționarea constituțională a Consiliului.

În măsura în care fișa postului este apreciată ca fiind prea dificilă, CRJ propune activitate nepermanentă a membrilor CSM, cu debirocratizarea instituției (ceea ce înseamnă o reformă amplă a sistemului, lucru care pare că nu s-a dorit) și activitate permanentă doar pentru președinte și vicepreședinte.

  • Șeful rămâne șef – membrii CSM care au avut funcții de conducere la momentul la care au intrat în CSM (și, de regulă, sunt majoritari) au dreptul de a-și rezerva funcția, respectiv să revină la aceasta la final de mandat, adică după 6 ani (art.24)

Cei care exercită funcția de conducere în locul acestora nu pot fi decât delegați, respectiv provizorii pe funcție, adică mai puțin implicați decât acela care este titulatul funcției în baza unui concurs; întrebarea care se pune este dacă se dorește sau nu un management al instanțelor și parchetelor ori ba.

  • PUTERI SPORITE ale președintele ICCJ și procurorul general în materia răspunderii disciplinare- aceștia redevin (asemenea proiectului din 2012 inițiat de același ministru) titulari ai acțiunii disciplinare alături de Inspecția Judiciară cu puteri foarte mari față de inspectorii judiciari, adică cei dintâi dispun, iar cei din urmă propun (art.45) 

De unde provin informațiile cu privire la potențiale abateri disciplinare ale judecătorilor și procurorilor către cei 2 noi titulari? Dacă provin de la justițiabili, tratamentul acestora va fi diferit în funcție de inspirația justițiabilului de a trimite către cei doi ori către Inspecția judiciară

  • Procurorii de rang înalt vor fi numiți ca și până acum, în ciuda războiului declarativ din ultimii 20 de ani, adică la propunerea ministrului justitiei cu avizul (neobligatoriu al secției pentru procurori)

Pentru a vedea toate comentariile, dar și evoluția legislativă începând cu anul 2004 până in prezent, vedeti întregul document aici.

Georgiana Iorgulescu
Director executiv
Centrul de Resurse Juridice
georgiana@crj.ro / 0722.505.181


Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zicu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org