CRJ | Raport de monitorizare Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică  (CRRN) din Răcăciuni

Urmare a sesizării CRJ privind situația din CRRN Răcăciuni, ANPIS a transmis concluziile misiunii de inspecție efectuate de către AJPIS Bacău, confirmând constatările din raportul CRJ. Detalii AICI.
Pe 24 februarie, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copiii și Adopții (ANDPDCA) a comunicat rezultatele vizitei Corpului de Control al ANDPDCA la CRRN Răcăciuni: Detalii AICI.

Centrul de Resurse Juridice a organizat o vizită de monitorizare inopinată în data de 27 ianuarie 2020 la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică  (CRRN) din Răcăciuni, judeţul Bacău. Raportul CRJ a fost transmis Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie SocialăAutorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Centrului de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică (CRRN) Răcăciuni și Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău. Acesta a fost înregistrat în cadrul DGASPC Bacău cu nr. 15832/06.02.202.

____________________________________________________

Vizita CRJ s-a desfăşurat în după-amiaza zilei de 27 ianuarie începând cu orele 15:50 şi a luat sfârşit la orele 19:41. Pentru obţinerea accesului în incinta centrului a fost nevoie ca echipa să aştepte aproximativ 30 de minute în faţa centrului şi alte 30 de minute în biroul şefei de centru. Doamna Crina Hulubei conduce acest centru de aproximativ doi ani şi provine din mediul privat.

În baza unui Proces Verbal de predare primire cu nr. 10656/27.01.2020, personalul centrului a pus la dispoziţia echipei de monitorizare a CRJ, mai multe documente pe care ne fundamentăm observaţiile.

Planul pentru restructurarea CRRN Răcăciuni a fost avizat de ANPD cu nr 6722/ANPD/DGDPD/23.07.2019, nu va rezolva situaţia rezidenţilor deoarece locaţia este improprie, aflându-se la o mare distanţă de centrul comunei şi a oraşului, iar resursele umane specializate lipsesc.

CRRN Răcăciuni este amplasat într-o zonă izolată, greu accesibilă, pe un deal la marginea comunei, departe de comunitate,  într-un fost conac boieresc care adăpostea 187 de rezidenţi adulţi (date la 30 decembrie 2019).

Au fost vizitate toate pavilioanele împărţite pe module, dormitoarele, sălile de baie şi toaletele şi izolatorul de la ultimul etaj. Condiţiile de viaţă, lipsa planurilor de viitor, lipsa tratamentului specializat de reabilitare şi abilitare, lipsa condiţiilor minimale de igienă, constituie factori care pun în pericol sănătatea şi integritatea rezidenţilor.

Anterior vizitei de monitorizare, echipa CRJ a discutat cu primarul comunei Răcăciuni şi cu o asistentă socială din cadrul Compartimentului de Asistenţă Socială al Primăriei Răcăciuni. Astfel, în urma discuţiei a reieşit că încă din anul 2017 au avut loc întâlniri cu reprezentanţi ai DGASPC Bacău pentru identificarea unui teren necesar construirii de locuinţe protejate şi un centru de zi. Totuşi, chiar dacă au fost semnate contracte de finanţare cu Ministerul Fondurilor Europene (POR pentru 3 LP şi 1 CZ) în august 2018, nu au fost începute demersurile pentru închiderea CRRN Răcăciuni, la aproape doi ani de la semnarea contractelor de finanţare.

Din analiza documentelor de admitere ale rezidenţilor în CRRN Răcăciuni, a discuţiilor cu personalul centrului şi cu rezidenţii, a reieşit şi că există mai multe situaţii de natură să indice rele tratamente aplicate persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate, încălcarea dreptului la viaţă în comunitate (art. 19 din Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Legea nr. 221/2010), privarea arbitrară de libertate, îngrădirea dreptului la viaţă privată, abuzuri la adresa unora dintre rezidenţii cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale (în special persoanele din Modulul M4), supraglomerare şi spaţii insalubre şi prost iluminate sau aerisite.

Principalele situaţii de natură să indice încălcări grave ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate în CRRN Răcăciuni:

1. Aspecte generale privind CRRN Răcăciuni

Șefa CRRN Răcăciuni, doamna Hulubei Crina, este în funcție de 2 ani (fostul șef de centru, medic, lucrează/lucra în centru de aproximativ 30 de ani)

Conform declarațiilor personalului, unitatea are o colaborare cu spitalul Regina Maria din Bacău (zilnic sunt trimiși rezidenți la Bacău, pentru diferite intervenții, inclusiv stomatologice; deplasările sunt efectuate cu mașina centrului). Există și o colaborare cu organizația Sf. Ioan Calabria, colaborare care a permis ca personalul unității să viziteze diferite centre din Italia și să se informeze despre cum au fost închise anumite unități psihiatrice din Italia (cu această ocazie au discutat cu beneficiari de servicii sociale din Italia și au ințeles ce rol au centrele „respiro” si de criză pt oamenii care se decompensează în familie. În centru este adăpostită şi o tânără care a fost traficata acum 12 ani si este încă aici. Din discuţiile cu personalul centrului a reieşit că dizabilitatea a apărut în urma faptelor de trafic şi a abuzurilor la care a fost supusă. Nu au fost prezentate activităţile care sunt desfăşurate pentru a o ajuta să se reintegreze în societate şi motivele pentru care este încă în acest centru.

Unitatea este organizată pe mai multe module, unele dintre acestea dispunând de condiții de viață decente (de ex. modulul M6, femei) la condiții de viață foarte dificile și un mediu de viață degradat (modulul M4, bărbați).

Modulul M6 este situat deasupra birorurilor, are două camere în care locuiesc 9 doamne rezidente în 2 camere cu 4 si 5 paturi; există și o sală de mese amenajată plăcut și mai primitor; cea mai vârstnică doamnă are 80 de ani și locuiește aici din 2016. Doamna are pensie (a fost la Mall, și-a cumpărat aparat auditiv, ceas, geantă), iar din declarații reiese că are un nepot care i-a luat casa; persoanele care locuiesc aici au un nivel ridicat de autonomie și reușesc să se descurce în sarcinile cotidiene cu puțină asistență sau deloc.

Modulul M4 este situat în aceeași clădire cu modulul M3. Conform declarațiilor personalului, modulul M4 este „cel mai greu modul”. Aici locuiesc 37 de bărbați și a fost renovat în cursul anului 2019. Alături de saloane există și o sală de zi în care, la data vizitei, erau aproximativ 15 rezidenți care nu făceau nimic. Tot aici este localizat și izolatorul unității. Izolatorul este o cameră cu o suprafață de 7-10 mp, fără iluminare adecvată, cu o fereastră situată în apropiere de tavan, acoperită pe dinăuntru cu grilaj, cu pereți acoperiți cu mucegai și umezeală, pardoseaua murdară din ciment, pereții murdari, scorojiți și degradați, patul metalic vechi, ruginit și murdar, pături vechi și murdare puse pe pat și o ușă metalică, cu vopsea scorojită, cu vizor de închisoare și zăvor cu lacăt. Personalul declară că a fost renovat în cursul anului trecut dar șefa de centru nu este de acord cu măsura izolării. Ultima persoană care a stat aici este Obama (fiind izolat după ce a distrus ceva), iar în ziua vizitei nu fusese nimeni izolat. În același modul baia este foarte degradată, cu igrasie, pereți scorojiți, țevi de canalizare aparente.

Celelalte module sunt următoarele : M2, femei,  6 camere cu 3 sau 4 paturi ; M1A, bărbați, 7 camere plus una de zi, renovat complet, condiții de viață bune: camerele au paturi și dulapuri suspendate pentru fiecare pat, televizor, termopan, parchet, covoare, etc ; modulul M1B (pentru persoane cu incontinență). Este un modul renovat, cu faianță colorată pe pereți.

6 Camere x 4 paturi, dintre care 8 sunt paturi pentru femei. Deși este un sector pentru persoane cu incontinență, la data vizitei nu existau mirosuri neplăcute. Dispun de toalete accesibilizate și rampă pentru ieșit afară ; modulul M3 este situat în alt corp de clădire și este în renovare, iar modulul M5 este tot un modul de femei despre care una dintre rezidente care locuise cândva în acel modul descrie condițiile grele de viață acolo (făceau baie în aceeași vană după persoane care erau spălate de urină și cada nu era curățată, deseori wc-urile turcești se înfundau și nu aveau unde să calce, deseori mersul la toaletă implica automurdărire din cauza poziției și mizeriei din wc-urile turcești).

În general există supraveghere video pe holuri (cu stocare de informații în biroul șefului de centru). Baia rezidenților este organizată marțea și vinerea, dar rezidenții se pot spăla și de oricâte alte ori au nevoie. Pe module există și frigidere (pentru acei rezidenți care vor gustări între mese sau pentru cei ce primesc pachete de acasă).

Un cuplu de doi rezidenţi ne-au mărturisit fericiţi că de Paşte vor pleca acasă. Domnul are dizabilităţi fizice şi este îngrijit şi de partenera lui, rezidentă în aceeaşi instituţie. Pe hol, conducerea centrului ne-a atras atenţia că nu vor pleca pentru că nu au familie şi nu va veni nimeni să îi îngrijească în comunitate. Nu a fost menţionat dacă DGASPC Bacău sau CRRN Răcăciuni vor întreprinde vreo măsură pentru a-i ajuta să locuiască împreună.

În niciuna dintre discuţiile cu conducerea sau cu personalul CRRN Răcăciuni, nu au fost aduse informaţii concrete despre data la care rezidenţii vor avea acces la servicii în comunitate. Nimic despre implementarea POR şi a locuinţelor protejate.  Nu au fost furnizate informaţii despre maniera în care rezidenţii vor fi ajutaţi să traiască în comunitate. Nu au fost puse la dispoziţie date despre recrutarea, formarea şi angajarea asistenţilor personali profesionişti şi contractarea serviciilor de viaţa în comunitate de la furnizorii privaţi de servicii sociale, astfel încât să se urgenteze dezinstituţionalizarea persoanelor din CRRN Răcăciuni.

Din discuţii si din analiza Planului de restructurare avizat de ANPD a reieşit că centrul va fi reorganizat în exact acelaşi perimetru, dar cu denumiri instituţionale diferite.

2. Privare de libertate arbitrară în baza unor documente incomplete, eliberate de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap şi DGASPC Bacău şi eliberate şi semnate şi de către directorul general al DGASPC Bacău

Programul individual de reabilitare şi integrare socială, Anexă la Certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din subordinea Consiliului Judeţean Bacău, nu este completat pentru toţi rezidenţii. Spre exemplu, într-un Program Individual destinat uneia dintre rezidente eliberat la 1 august 2018, exista o singură menţiune: „tratament medicamentos”. În dreptul activităţilor educaţionale/profesionale şi a serviciilor sociale, nu exista nicio recomandare sau un indicator.

Prin urmare, în baza acestui document, o tânără de numai 27 de ani ar fi avut şansa unui program pe care asistenţii sociali şi psihologul CRRN Răcăciuni, să îl implementeze adecvat iar Comisia de evaluare a CJ Bacău să îl evalueze şi să propună măsuri de îmbunătăţire, după caz. Printre membrii Comisiei care au evaluat şi nu au recomandat nimic, se numără şi directorul general al DGASPC Băcău, în calitatea profesională de asistent social. Prezenţa unor măsuri adecvate cu obiective măsurabile şi evaluate periodic ar fi fost de aşteptat într-un document semnat de chiar de către directorul general DGASPC Bacău. Pe de altă parte, prezenţa (în baza unui contract remunerat) directorului general în Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap este problematică sub aspectul apărării eficiente a drepturilor rezidenţilor sau viitorilor rezidenţi, deoarece hotărârea privind menţinerea măsurii protecţiei sociale, admiterea sau respingerea instituţionalizării se realizează de către o comisie a DGASPC Bacău.

În dosarul studiat de CRJ, directorul general al DGASPC Bacău, doamna Daniela Ţîţaru era membru în Comisia de evaluare împreună cu psihologul Elena Munteanu. Comisia pentru menţinerea măsurii instituţionalizării a fost constituită în baza Dispoziţiei nr. 4404/06.12.2017 a Directorului General al DGASPC Bacău, dna Ţîţaru,  condusă de directorul adjunct al DGASPC Bacău, dl. Ciprian Popa şi din care a făcut parte şi doamna psiholog Elena Munteanu. Cu toate că nu recomandă nicio activitate concretă pentru reabilitarea şi reintegrarea rezidentei, Comisia DGASPC hotărăşte menţinerea instituţionalizării în CRRN Răcăciuni pentru încă 12 luni.

3. Aplicarea măsurilor de contenționare şi izolare a rezidenţilor de o manieră ilegală şi inumană

3.1. Contenţionarea şi izolarea constituie măsuri privative de libertate, pot fi aplicate numai la recomandarea expresă a medicului psihiatru, sub supravegherea continuă a unei asistente medicale şi într-o unitate de asistenţă medicală de psihiatrie. Procedura aplicată în CRRN Răcăciuni încalcă prevederile legale în vigoare (Legea sănătăţii mintale).

În centrele rezidențiale este ilegală aplicarea măsurii contenționării, prevederile legii 487/2002 (Legea sănătății mintale), precum și ale normelor de aplicare ale legii 487/2002 referindu-se la aplicarea măsurii contenționării exclusiv în unități medicale aparținând Ministerului Sănătății (Art. 1. (1) Prezentele norme de aplicare reglementează condițiile speciale de îngrijire din structurile de psihiatrie pentru pacienții adulți și copii, drepturile persoanelor internate în unitățile de profil, măsurile de contenție, precum și criteriile pe care o organizație neguvernamentală trebuie să le îndeplinească în situația în care efectuează vizite de monitorizare în unitățile sanitare cu specific psihiatric.).

Astfel, măsura contenționării este considerată o măsură medicală excepțională, ce poate fi utilizată doar în situația în care au fost utilizate fără succes oricare alte metode non-restrictive, trebuie aplicată utilizând cea mai puțin restrictivă variantă, trebuie sistată deîndată ce semnele ce au justificat contenționarea dispar, trebuie aplicată utilizând exclusiv legături speciale, persoana contenționată trebuie supravegheată continuu, măsura nu poate depăși maxim 4 ore, izolarea trebuie efectuată într-un izolator special și dotat corespunzător, cu pat și grup sanitar propriu, măsura izolării sau contenționării nu pot fi utilizate pentru a substitui lipsa de personal, cu scop punitiv sau educativ și cu nici un alt scop decât cel medical, de protecție și autoprotecție și trebuie riguros consemnată.

Conform declarațiilor personalului, la nevoie, rezidenții agitați sunt contenționați prin utilizarea unei ”cămeși de forță” improvizată (mâneci lungi, legate la spate) (vezi foto).

Analiza „Registrului de izolare/conteționare” evidențiază, printre altele, următoarele aspecte[1]:

  • În perioada 15 oct 2018 – 13 oct 2019 au fost consemnate măsuri de izolare/contenționare pentru 8 rezidenți, după cum urmează: C.T 10 măsuri, V.E. 5 măsuri, M.S. 4 măsuri, B.G. și T.P. câte 2 măsuri și S.C., T.C., F. câte 1 măsură;
  • „Data” este o rubrică adăugată de noi, în Registrul original această nu există, ci este înregistrată într-una dintre rubricile în care se consemnează evenimentul, de obicei în rubrica ”Nume/Prenume beneficiar”;
  • Există 26 de consemnări de contenționare/izolare. Deși sunt numerotate 25 de situații de consemnare, între pozițiile nr.7 și nr.8 mai există o poziție, care nu este numerotată și care, conform cronologiei consemnărilor, nu ar trebui să existe în acea poziție (astfel, între 16 nov 2018 și 14 dec 2018 există data 11 mar 2019!); despre această situație trebuie precizat faptul că, la poziția nr.9 este consemnată o contenționare ce pare a fi aceeași (dată, persoană, interval orar, tip măsură) diferența majoră apărând la rubrica ”semnătură/parafă”;
  • Consemnările nu sunt standardizate, existând un caracter de neomogenitate în ansamblul lor;
  • La rubrica „semnătură/parafă”, din 26 de consemnări, doar la 3 apare parafa și semnătura unui medic; de asemenea, doar la 11 (incluzând cele 3 menționate anterior) apare o semnătură (în general asistent medical); în două situații la această rubrică apare și mențiunea „șef centru”, fără nume sau semnătură și fără să fie clar care este sensul prezenței șefului de centru la acea rubrică;
  • Există situații în care măsura izolării/contenționării pare să fi fost instituită ca urmare a distrugerii unor bunuri materiale;
  • Inadvertențe poziția 13: deși intervalul orar consemnat este 0930-1100 (1,5 h), durata consemnată este de 2h. De asemenea, deși la rubrica „măsura aplicată” este consemnat tratament injectabil cu supraveghere, la durata măsurii sunt consemnate 2h;
  • Inadvertență poziția 17: în documentul original este consemnat faptul că măsura a fost aplicată la ora 17:45. iar la rubrica ”durata măsurii” este consemnat intervalul orar ”1800-indescifrabil„ (este posibil să fi fost ora 22 care ulterior să fi fost corectată cu ora 20). Durata consemnată a măsurii este de 2h;
  • Rubrica „Monitorizare stare beneficiar” conține, pentru primele 8 consemnări, informații generale și mențiuni de tipul „stare generală mai bună”, etc., dar la următoarele 18 consemnări mai apar doar măsurători ale funcțiilor vitale (TA, AV);
  • În mai multe locuri apar corecturi la orele înregistrate, registrul conține zone șterse și rescrise, consemnări în rubrici greșite;
  • Absolut toate măsurile aplicate consemnate au durat 2h;
  • Registrul de izolare/contenționare este organizat pe un caiet de matematică format A4, este uzat și neîngrijit și conține 25+1 consemnări la data vizitei de monitorizare.

Situația rezidentei C.T.

  • Pentru C.T. au fost consemnate un total de 10 măsuri de izolare/contenție pe o perioadă de 1 an;
  • Ultimele 7 măsuri au fost aplicate într-o perioadă de 23 de zile; 5 dintre cele 7 măsuri au fost aplicate la intervale de 1,2 sau 3 zile, iar celelalte 2 tot la intereval de 3 zile una de cealaltă;
  • Din totalul de 10 măsuri de izolare/contenție, 4 au fost justificate prin spargerea unui geam, același geam, de 4 ori consecutiv, dintre care 3 episoade la interval de 2-3 zile;
  • În 2 dintre consemnări apar vătămări ale doamnei C.T., fără precizarea tipului, riscului și cauzei ce a produs vătămarea;
  • Exprimăm îngrijorarea cu privire la capacitatea personalului de a aborda și gestiona adecvat situațiile de agitație psihomotorie cu sau fără agresivitate. Faptul că sunt consemnate 4 evenimente consecutive în care s-a aplicat măsura izolării/contenționării pentru spargerea aceluiași geam sugerează că nu s-a procedat la nicio măsură adjuvantă fie pentru a controla psihologic simptomele rezidentei, fie pentru a nu o mai pune în proximitatea geamului pe care îl spărgea, fie pentru a identifica o altă soluție pentru înlocuirea geamului. Această buclă repetitivă și absența capacității instituției de a identifica soluții adecvate a determinat utilizarea excesivă a celei mai restrictive și traumatizante intervenții, măsura izolării/contenționării.

Tabelul 1: Statistica măsurilor instituite

Tip măsură Nr.
Izolare 14
Contenționare 15
Tratament injectabil (contenționare chimică) 15
Măsuri/eveniment (COMBINAȚII)
Izolare 5
Contenționare 2
Tratament injectabil 1
Izolare + contenționare 4
Izolare + tratament injencatbil 5
Contenționare + tratament injectabil 9
TOTAL 26
  • Tabelul de mai sus evidențiază (în măsura în care consemnările din „Registrul de izolare/contenionare” CRRN Răcăciuni sunt corecte și complete) în prima parte, de câte ori a fost institutită o anumită măsură (perioada oct 2018 – oct 2019) și. În a doua parte, în ce combinație au fost instituite măsurile pentru fiecare situație în care au fost dispuse respectivele măsuri;
  • Observăm că măsura contenționării fizice + contenționare chimică este cea mai frecvent aplicată (9 situații din 26), urmată de izolare + contenționare chimică (5) și izolare + contenționare (4);
  • Măsurile sunt aplicate în diferite combinații dar nu am reușit să aflăm/identificăm motivele care justifică decizia de a adopta o anumită măsură sau alta, având în vedere că nu sunt furnizate detalii despre situație și despre intensitatea simptomelor care justifică măsura izolării/contenționării.

Tabelul 2: „Registrul de izolare/contenționare” începe cu o filă „Tabel Imobilizare din 5. X. 2018”. Nu cunoaștem semnificația clară a acestui document, cine l-a întocmit și cu ce scop, documentul nefiind semnat. Conținutul acelei file se regăsește în tabelul de mai jos:

NUME PRENUME INTERVAL ORAR OBSERVAȚII
  1. D.E.
2h – 0 – 2h Imobilizare la nevoie
  1. S.V.
2h – 0 – 2h În APM, pentru protecția propriei persoane
  1. P.A.
2h – 0 – 2h Imobilizare cu monitorizare
  1. C.I.
2h – 0 – 2h Imobilizare la nevoie
  1. T.I.
2h – 0 – 2h Imobilizare în caz de APM
  1. P.F.
2h – 0 – 2h Imobilizare în caz de APM
  1. Z.D.
2h – 0 – 2h Imobilizare la nevoie, interzis consumul băuturilor alcoolice
  1. B.L.
2h – 0 – 2h Imobilizare la nevoie în caz de APM
  1. B.G.
2h – 0 – 2h Imobilizare la nevoie în caz de APM, cf. legislației în vigoare
  1. C.T.
2h – 0 – 2h Imobilizare în caz de APM + Diazepam 1f/im, Haloperidol 1f/im
  1. A.L.
2h – 0 – 2h Imobilizare în caz de APM
  1. V.E.
2h – 0 – 2h Imobilizare cu monitorizare pentru protecția propriei persoane
  1. M.S.
2h – 0 – 2h Imobilizare în caz de APM și agresivitate cu monitorizare pentru protecția propriei persoane
  1. L.N.
2h – pauză 2h – 2h Beneficiar cu potențial agresiv
  • Dintre cei 14 rezidenți care se regăsesc pe această listă, rezidenții cu font bold din Tabelul 3 (6 sau 7, nu este clar numele rezidentului de la poziția 6) se regăsesc în „Registrul de izolare/contenționare”;
  • Considerăm deosebit de gravă consemnarea și recomandarea de la poziția nr.14 .Afirmația generală „beneficiar cu potențial agresiv” este de natură să producă o situație de abuz prin exces de izolare/contenționare (fizică sau chimică) doar plecând de la faptul că rezidentul respectiv are „potențial agresiv”. De asemenea, este important să evidențiem faptul că un „potențial de agresivitate”, este specific oricărui om, fiind natural și latent.
  • Observăm neomogenitatea formulărilor, recomandărilor și diferitele particularități adăugate în diferite situații (ex: cf. legislației, cu monitorizare, etc);
  • Există 2 consemnări „imobilizare cu monitorizare”, în condițiile în care monitorizarea trebuie să fie implicită când este vorba despre izolare/contenționare.
  • Nu am aflat ce înseamnă „la nevoie” (distinct de APM) și cine stabilește nevoia;
  • Este tulburător să constatăm că, într-un mediu de natură să accentueze/exagereze comportamentele de agitație psihomotorie (urlete, aglomerație, înghesuială, conflicte între rezidenți, spații înguste, mirosuri neplăcute, îmbrânceli, etc), cea mai frecventă situație pentru care se recomandă izolarea/contenționarea este tocmai „APM„ (agitație psihomotorie) și cel mai comun simptom/motiv pentru măsurile efectiv instituite este tot agitația psihomotorie (cu sau fără alte simptome).3.2. Izolarea rezidenţilor.

Unitatea deține un Izolator la ultimul etaj din corpul M4 (foto în galerie). Întreaga organizare a izolatorului și starea severă de degradare sunt de natură să creeze un puternic impact emoțional, psihologic negativ. Încăperea are o suprafață de aproximativ 10 mp, cu pereții decojiți și mucegăiți, miros greu și stătut, lipsă iluminat şi aerisire naturală, pardosea din ciment, pat metalic vechi și ruginit, pături murdare puse pe pat, ușă metalică, prevăzută la exterior cu zăvor și lacăt, cu vizor tip ușiță. Încăperea are și un o fereastră mică, dispusă la înălțime, lângă tavan, întunecoasă, acoperită la interior cu un grilaj degradat şi închis cu un lacăt astfel încât aerisirea să nu poată fi realizată. Totul este deplorabil și degradat. Apreciem ca fiind inumană cazarea, pentru orice perioadă de timp, și indiferent de motivație, a unei persoane în aceste condiții.

3.3. Concluzii privind contenţionarea şi izolarea

  • Din niciun document studiat (și din discuțiile purtate cu personalul unității) nu reiese că sunt utilizate metode adecvate, psihologice, de comunicare, pentru a interacționa cu persoanele agitate și pentru a controla comportamentul acestora altcumva decât prin sedare, izolare și contenționare;
  • Anumite consemnări din Registrul de izolare/contenționare (și alte documente), prin conținutul acestora, erorile comise, vocabular, etc. indică faptul că persoanele care au efectuat consemnările contenționărilor (și, cel puțin parțial, contenționările) nu sunt în cunoștință de cauză cu privire la prevederile legii sănătății mentale și ale normelor de aplicare în legătură cu procedura contenționării, nu înțeleg aspectele medicale și clinice ale episoadelor comportamentale traversate de rezidenți și justifică opinia că nu cunosc și nu dețin informații adecvate nici cu privire la aspecte de sănătate mintală, nici cu privire la aspecte de intervenție specifică în situații de agresivitate sau agitație extremă și nici cu privire la condițiile de maximă rigoare și precauție în care trebuie să fie instituite, implementate și consemnate măsurile de restrângere a libertății (izolare/contenționare-imobilizare/contenționare chimică-sedare);
  • Nu am identificat (documente/discuții) descrierea procedurii de intervenție practică atunci când trebuie aplicate măsurile de izolare/contenționare. Ne-a fost prezentată o singură „cămașă de forță”, despre care ni s-a spus că este singurul dispozitiv pe care îl folosesc pentru contenționare;
  • Schema de intervenție (izolare/contenționare) propusă (Tabel 3) este aceeași pentru 14 persoane, 2h – 0 – 2h, fără să fie clar ce înseamnă și cum este pusă în aplicare. Conform declarațiilor personalului reiese că acestea sunt niște indicații în avans (prescripții în avans) care să indice personalului aflat în centru care sunt pacienții la care, în caz de agitație psihomotorie, se recomandă contenționarea;
  • Analiza Registrului de izolare/contenționare CRRN Răcăciuni evidențiază inadvertențe și permite formularea de suspiciuni cu privire la responsabilitatea și rigoarea cu care sunt aplicate măsurile de contenționare și izolare (justificare, durată reală, monitorizare, proceduri efective, etc) sau consemnările aferente, precum și cu privire la completitudinea consemnărilor (suspiciunea că nu toate contenționările sunt consemnate și duratele nu sunt consemnate corect);
  • Având în vedere că mediul de viață pentru mulți dintre rezidenții CRRN Răcăciuni este caracterizat de condiții de igienă precare, supraaglomerare, înghesuială, lipsă de activități de petrecere a timpului liber, condiții mizere de viață, intervenție psihologică restrânsă la evaluări, sesiuni de consiliere psihologică (cf. documentelor puse la dispoziție), putem aprecia că mediul de viață al acestor persoane este de natură să favorizeze sau să declanșeze episoade de agitație psihomotorie, este de natură să favorizeze degradarea psihologică – afectivă și mentală – a persoanelor care locuiesc aici, este de natură să contribuie la degradarea lor spirituală, sufletească, cognitivă și comportamentală. Este necesar ca episoadele de agitație psihomotorie să fie privite și interpretate în contextul clinic general și în ambianța reală de viață a acestor persoane. Așadar, putem formula concluzia că aceste persoane trăiesc 24/24h într-un mediu care nu doar că nu mai are potențial sanogenic real, ci produce direct alterarea stării de sănătate mentală a acestor persoane vulnerabile. Mai mult chiar, mediul de viață al acestor persoane favorizează direct apariția episoadelor de agitație psihomotorie dar, în același timp, agitația psihomotorie este principalul motiv care determină aplicarea măsurilor de izolare/contenționare;
  • Nu am identificat documente care să descrie intensitatea stărilor care justifică izolarea sau contenționarea, și nici măsurile mai puțin restrictive dispuse (controlul simptomelor prin interacțiunea cu rezidentul, tehnici psihologice de gestionare a stărilor și episoadelor de agitație și agresivitate, analiza ulteioară a comportamentelor și implementarea de măsuri și programe care să abordeze și să controleze compoartamentele agresive, autoagresive, etc). Nu am fost informați despre existența acestor preocupări sau despre existența unor documente care să evidențieze aceste preocupări sau intervenții (de ex., din registrul de izolare/contenționare reiese că cel puțin 2 rezidenți au spart geamuri în repetate rânduri, dar nu am identificat la data vizitei o preocupare pentru gestionarea acestor situații, cu atât mai mult cu cât acest comportament prezintă riscuri crescute de vătămare prin tăiere pentru sine sau pentru ceilalți);
  • Avem motive să suspectăm că instituirea și implementarea unora dintre măsurile de izolare/contenționare este arbitrară, fără înțelegerea anvergurii juridice și psihologice a acestor măsuri (atât pentru cel la care se referă măsurile, cât și pentru ceilalți rezidenți care decodifică situația ”izolării” ca fiind una punitivă, se tem de asta), ceea ce riscă (sau chiar se întâmplă deja) să creeaze, întrețină și consolideze o cultură a fricii în CRRN Răcăciuni. Această cultură a fricii în raport cu practica ”izolării” este puternic consolidată de condițiile inumane de detenție pe perioada izolării în izolatorul unității. Întunecimea și absența iluminării adecvate, fereastra acoperită pe dinăuntru cu grilaj, mucegaiul și umezeala, pardoseaua murdară din ciment, pereții murdari, scorojiți și degradați, patul metalic vechi, ruginit și murdar, păturile vechi și murdare puse pe acel pat, ușa metalică, cu vopsea scorojită, cu vizor de închisoare și zăvor cu lacăt (vezi foto) nu doar contribuie masiv și brutal la degradarea stării de sănătate mentală a rezidenților, dar produce timorare, afectează sever demnitatea rezidenților CRRN Răcăciuni, reprezintă condiții inumane de viață și rele tratamente și exprimă măsura respectului și a valorizării ființei umane manifestate de reprezentanți ai DGASPC Bacău și CRRN Răcăciuni;
  • Precizăm că, având în vedere situația specială de izolare/contenționare (în care vulnerabilitatea psihologică poate fi suplimentar accentuată), eforturile (resurse materiale, umane, financiare) pentru a igieniza și amenaja izolatorul ar fi fost minime, dar beneficiile de securitate, sănătate, demnitate și moralitate ar fi fost maxime.

4. Condiții generale de viață și locuire

Condiții de igienă precare (cel puțin în anumite pavilioane). Ex: rezidenții descriu utilizarea wc-urilor ”turcești”  (care uneori sunt atât de pline și murdare încât nu pot fi utilizate, sau poziția determină automurdărirea) și condițiile mizerabile în care le este efectuată toaleta (uneori intră în vană unde există urme de urină de la rezidentul anterior). Multe dintre băile vizitate sunt foarte degradate: instalații tehnico-sanitare sparte, vechi, distruse, chiuvete fără conectare la canalizare, robineți improvizați, pereți complet mucegăiți, cabine wc fără uși, wc-uri fără colace. Supraaglomerare, holuri înguste. Există și câteva saloane și băi în care condițiile de locuire sunt acceptabile.

5. Servicii (psihologice, altele)

Serviciile psihologice sunt externalizate. Informațiile trebuie verificate ulterior: în ce anume constă efetiv activitatea psihologului, care sunt timpii de lucru (există o estimare generală a personalului: 2-4 ore/zi), care este eficacitatea intervențiilor psihologice. Absența continuă unui psiholog în centru înseamnă imposibilitatea de a gestiona constant anumite situații. Din factură reiese că activitățile sunt de evaluare și consiliere. Temele de consiliere sunt generale și trebuie evaluat nivelul lor de adecvare la patologia și dizabilitățile rezidenților. Este necesară o evaluare ulterioară a eficacității programelor psihologice propuse, avand în vedere specificul patologic și al dizabilității rezidenților centrelor de la Răcăciuni.

Aspecte privind furnizarea de servicii psihologice la CRRN Răcăciuni:

  • Serviciile psihologice în CRRN Răcăciuni sunt externalizate, pentru aceste servicii, DGASPC Bacău, în baza unui contract de furnizare de servicii psihologice (care acoperă tot necesarul de servicii psihologice, personal și rezidenți, aferent DGASPC Bacău) achită lunar o anumită sumă;
  • Serviciile furnizate sunt: evaluare psihologică individuală, interviu psihologic individual și interviu psihologic de grup; nu dispunem despre detalii cu privire la activitatea efectivă a psihologului, care sunt perioadele când sunt derulate activitățile psihologice (există o estimare generală a personalului: 2-4 ore/zi), care este eficacitatea intervențiilor psihologice, etc;
  • Nu cunoaștem care sunt motivele pentru care DGASPC Bacău a optat pentru această variantă de furnizare a serviciilor psihologice, cum au fost evaluate nevoile psihologice ale rezidenților CRRN Răcăciuni, în ce măsură serviciile psihologice furnizate sunt adecvate și necesare având în vedere contextul existențial, clinic și de dizabilitate al rezidenților;
  • Analizând documentele de evaluare psihologică, observăm că sunt formulate recomandări specifice/individuale pentru rezidenți, recomandări de activități de recuperare, de terapie ocupațională, etc. dar, la data vizitei de monitorizare, nu am identificat documente și declarații ale personalului din care să reiasă existența unor programe sistematice, efective de recuperare sau terapie ocupațională;
  • Nu putem aprecia eficacitatea intervențiilor psihologice furnizate și nici eficiența financiară a acestora (analize ulterioare fiind necesare), dar exprimăm preocuparea pentru absența cel puțin a unui psiholog în centru și pentru oportunitatea sau adecvarea serviciilor furnizate la nevoile reale de recuperare, abilitare sau reabilitare ale rezidenților CRRN Răcăciuni;
  • Apreciem că absența unui psiholog angajat al centrului în centru implică imposibilitatea de a gestiona constant anumite situații, de a oferi sprijin și informații continuu angajaților centrului cu privire la anumite situații (de ex. gestionarea nerestrictivă a situațiilor de agitație psihomotorie), implică dificultatea (sau imposibilitatea) construirii și consolidării unor relații terapuetice consistente cu rezidenții;
  • Temele de consiliere psihologică identificate în anumite documente sunt generale și nu putem evalua nivelul lor de adecvare realitatea existențială, patologia și dizabilitățile rezidenților. În acest sens, apreciem că este necesară o evaluare ulterioară a eficacității programelor psihologice propuse, având în vedere specificul patologic și al dizabilității rezidenților centrelor de la Răcăciuni;

Recomandări urgente

  1. Reevaluarea Planului de Restructurare a CRRN Răcăciuni.
  2. Asigurarea că fiecare rezident are asigurat dreptul la viaţă demnă în comunitate, recrutarea şi angajarea de asistenţi personali profesionişti, închirierea de locuinţe protejate, contractarea serviciilor de la FSS privaţi.
  3. Reconsiderarea urgentă a procedurii de contentionare şi izolare, inclusiv consemnarea contentionarilor (realizate în afara legii)
  4. Renunţarea la izolatorul din M4.
  5. Garantarea programelor de recuperare si terapie ocupațională sau alte programe conexe.
  6. Vă rugăm să dispuneţi de urgenţă acţiunile pentru remedierea situaţiilor de abuz la adresa rezidenţilor din CRRN Răcăciuni, jud. Bacău.

Pentru orice informaţii vă stăm la dispoziţie.
Cu deosebită consideraţie
Georgiana Pascu, Manager de Program, Centrul de Resurse Juridice
Mugur Frăţilă, Director, Tonal
Tel. 0729 88 1159
Email: gpascu@crj.ro

________________

Anexe

  1. Sinteză a rezidenţilor supuşi măsurilor de contenţionare fizică şi chimică: format pdf..
  2. Fotografii:
  3. Factură servicii – foto.
  4. Anexa Program individual de reabilitare si integrare sociala, Bacau – pdf.

_________________________

Pentru raportul de monitorizare privind Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Comănești, jud. Bacău, accesați aici:
1. Raport de monitorizare.
2. Anexă / discuții cu reprezentanții primăriei Moinești.
3. Fotografii.

_________________________

NOTĂ: Vizitele de monitorizare au loc în cadrul Programului „Pledoarie pentru demnitate” derulat începând cu anul 2003 de Centrul de Resurse Juridice. Deplasarea şi onorariile echipei sunt asigurate prin ProiectulSprijin pentru implementarea articolului 19, co-finanțat de către Open Society Institute Mental Health Initiative şi CRJ.

Nicio activitate derulată de CRJ în scopul monitorizării şi asigurării accesului la justiţie pentru rezidenţii cu dizabilităţi aflaţi în centrele rezidenţiale publice sau private, locuinţe protejate, case de tip familial, centre de plasament sau spitale de psihiatrie, nu este finanţată de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau de către o altă autoritate publică centrală sau locală.