UNDE SUNT BANII EUROPENI PENTRU DEZINSTITUȚIONALIZAREA PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI?

După aproape 4 ani, România a cheltuit mai puțin de 4 mil. Euro din cei aprox. 38 milioane euro alocați inițial pentru dezinstituționalizarea unui număr de doar 604 persoane cu dizabilități închise în centrele rezidențiale din subordinea direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului din România.

Insistăm ca în acest moment, Guvernul României și Comisia Europeană să își ducă la îndeplinire obligațiile asumate prin Convenția ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește viața independentă în comunitate. Astfel, suma de 34 mil Euro, rămasă necheltuită, va trebui alocată pentru contractarea imediată a serviciilor de locuire și sprijin în comunitate pentru minim 3100 de persoane* cu dizabilități care în prezent sunt instituționalizate.

*calcul realizat pornind de la costul maxim anual
pentru o persoană care trăiește independent și are
acces la servicii în comunitate, aprox. 61.000 lei.

De luni de zile Centrul de Resurse Juridice (CRJ) colectează informații despre cât și cum cheltuie România banii europeni destinați dezinstituționalizării persoanelor cu dizabilități din marile centre din țară. Am bătut la multe uși în aceste luni, inclusiv la cele ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene care  pregătea pentru a trimite la Comisia Europeană direcțiile prioritare pentru Programul Operațional pentru Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) (detalii aici, corespondența integrală aici). POIDS este programul care va asigura guvernului român  alte zeci de milioane de euro și pentru dezinstituționalizarea adulților cu dizabilități, folosind aceeași tipologie de investiții ( construirea de centre mai mici denumite “locuințe protejate” conectate la un centru de zi și reproducerea la o scară mai mică a traiului în centrele rezidențiale fără respectarea dreptului la viață independentă în comunitate a persoanelor cu dizabilități încă instituționalizate).

Nimic nu o ilustrează mai bine decât cifrele de mai jos, în cazul județelor care au accesat și contractat bani europeni pentru dezinstituționalizare: prețuri cu mult peste standardul maxim de cost pentru locuințe protejate (care, așa cum spuneam, oricum nu pot fi soluția pentru viața independentă!), lucrări întârziate sau chiar inexistente, și totodată, bănuială suprapunerii de finanțări pentru aceleași construcții. Un tablou care pe hârtie dă bine (zeci milioane de euro pentru persoane cu dizabilități!), dar care în fapt și pe teren își dezvăluie detaliile ascunse.

Un caz emblematic pentru felul în care aceste ”investiții” sunt derulate este cazul Călinești, din județul Prahova, documentat de CRJ. Reporterii Inspectorul Pro / ProTV au pornit pe urmele milioanelor de euro care trebuiau, conform datelor obținute de CRJ, să se fi transformat încă de la finalul anului trecut în locuințe pentru rezidenții centrului mamut de la Călinești. În realitate, locul pe care acum trebuiau să existe 5 locuințe protejate și 2 centre de zi este un loc viran, nici urmă de vreo lucrare. Echipa CRJ, a urmărit firul contractelor și a constatat că abia în septembrie a.c. se iniția licitația pentru lucrările de construcție…

Cazul Călinești nu e singurul iar Prahova nu e unicul județ care își propune puțin pe bani mulți și nu realizează, practic, nimic pentru persoanele cu dizabilități. Nici celelalte județe nu stau mai bine – acelea care s-au încumetat să scrie totuși niște proiecte europene… Mai mult, România se pregătește să se angajeze și pe mai departe în practici identice: bani mulți investiți în pereți și pierduți în licitații și contracte ani de zile. Beneficiarii declarați ai acestor fonduri rămân, an după an, tot între zidurile insalubre ale centrelor supraaglomerate din țară.  În așteptarea incluziunii în comunitate, unii ajung să moară acolo în centrele rezidențiale.

CRJ va publica sistematic datele colectate pe județe, proiecte, centre și acestea vor fi introduse pe hartă de mai jos, un instrument prin care urmărim modul de cheltuire a banilor dedicați facilitării accesului la viață independentă pentru persoanele cu dizabilități instituționalizate: 

Mai jos sunt însă câteva exemple care ilustrează, cu cifre, această proastă înțelegere a ceea ce presupune dezinstituționalizarea și sprijinul pentru viață independentă pentru persoanele cu dizabilități din România:

Se observă cu ușurință o practică la indigo: dezinstituționalizarea pe bani europeni în România înseamnă bani mulți pentru construcții, multe amplasate la marginea sau în exteriorul comunității, forme de segregare mai puțin aglomerate sau mucegăite, dar care nu sunt nici pe departe un pas spre facilitarea accesului la viață independentă.

Dezinstituționalizarea reală ar fi însemnat ca toate resursele să fi fost alocate pentru contractarea de servicii în comunitate, iar în loc să fi contractat construirea de locuințe protejate (în realitate case cu mai multe camere, cele mai multe amplasate la margini de câmp) ”legate” obligatoriu de alte clădiri renovate și denumite pompos Centre de Zi (în realitate foste dispensare medicale, școli abandonate, etc), sumele acestea să fi fost investite, de exemplu, în vouchere pentru chirii sau pentru achiziționarea de locuințe sociale.

Din aceleași resurse ar fi putut fi achiziționate și servicii de tip ”echipe mobile” și acces la serviciile deschise pentru toți membrii comunității, nu doar pentru cei din locuințele protejate, satelit. Toate aceste scenarii vor avea însă de așteptat, pentru că România nu își va schimba pe viitor strategia de alocare a banilor europeni pentru persoane cu dizabilități și va continua, prin POIDS (Programul Operațional pentru Incluziune și Demnitate Socială) să îi risipească pe ridicarea de noi și noi ziduri în jurul acestor oameni, la propriu.

Pentru mai multe detalii:
Georgiana Pascu
manager de program Pledoarie pentru Demnitate / CRJ
georgiana.pascu@crj.ro

________________

Notă: Datele colectate sunt obținute de CRJ prin solicitări de informații în temeiul Legii 544/2001 și din surse publice, deci nu pretind că reprezintă o imagine completă a fondurilor și destinațiilor acestora, decât în limita în care aceste informații au fost accesibile.
Orice preluare a informațiilor și imaginilor va cita obligatoriu sursa: © CRJ, 2021.

________________

Datele sunt colectate de Centrul de Resurse Juridice în cadrul proiectului ”Asigurarea protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale aflate în situații de risc. Pledoarie pentru dreptul la sănătate şi la viață independentă”, co-finanțate de Open Society Foundations.