La începutul lunii, Comitetul de Miniștri a Consiliului Europeii pronunțat o nouă decizieii privind executarea hotărârii Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu c. Românieiiii, prin care solicită autorităților române să stabilească o cooperare eficientă cu societatea civilă, subliniind contribuția esențială a acesteia la protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.
În contextul în care accesul organizațiilor guvernamentale în instituțiile de sănătate mintală este în continuare restricționat, prin această decizie Comitetul de Miniștri recunoaște rolul important al societății civile în detectarea și raportarea cazurilor de abuz și neglijență prin intermediul vizitelor de monitorizare și impune guvernului român obligații explicite în acest sens.
Decizia este cu atât mai importantă cu cât demersurile Centrului de Resurse Juridice, împreună cu membri ai societății civile,iv prin care a fost semnalată restricționarea accesului organizațiilor guvernamentale în instituțiile de sănătate mintală au rămas fără nici un răspuns din partea autorităților.
Observațiile formulate de către Centrul de Resurse Juridice pe lângă Comitetul de Miniștri cu privire la situația actuală a drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale instituționalizate în România sunt disponibile AICI.
____________________________________
Textul deciziei Comitetului de Miniștri poate fi citit mai jos în limba română:
Sesiunea 1348 (DH) iunie 2019 – H46-20 Centrul de Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu c. României (cererea nr. 47848/08)
Decizia CM/Del/decembrie(2019)1348/H46-20
Reprezentanții Ministerelor:
1. reamintind că aceast cauză priveste deficiențe grave în asistența socială și medicală acordată unui tânăr orfan cu dizabilități mintale, inclusiv eșecul autorităților de a îi desemna o formă de protecție juridică după ce a devenit major, precum și absența unei anchete efective cu privire la circumstanțele morții sale, care a avut loc în timp ce acesta era privat de libertate în mod ilegal într-un spital de psihiatrie;
În ceea ce privește protecția juridică a adulților vulnerabili
2. au amintit că, răspunzând la hotărârea Curții Europene și la deciziile anterioare ale Comitetul de Miniștri, autoritățile române s-au angajat să realizeze reforme pentru a se asigura că adulții cu dizabilități mintale beneficiază de o protecție juridică independentă și eficientă, adaptată nevoilor lor specifice și respectând drepturile și dorințele acestora;
3. au luat notă de propunerile legislative vizând instituirea, ca prim pas în reformele de mai sus, a unui nou mecanism de reprezentare, care atribuie Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități un rol central în înființarea și funcționarea reformei și au apreciat consultarea publică cu privire la aceste propuneri legislative; au observat însă că Parlamentul examinează un alt proiect de lege introdus de deputați cuprinzând dispoziții care vizează dizolvarea Consiliului de Monitorizare, au invitat autoritățile să informeze Comitetul cu privire la contextul acestui proces legislativ și la rezultatul său;
4. au invitat autoritățile să colaboreze cu Secretariatul și să clarifice întrebările rămase nesoluționate și au decis să reia examinarea mecanismului preconizat, pe baza unei analize detaliate pe care o va efectua Secretariatul;
În ceea ce privește eficiența anchetei penale
5. constatând cu îngrijorare problemele continue evidențiate de către Mecanismul Național de Prevenire și de către societatea civilă în acest sens, a solicitat autorităților să informeze Comitetul cu privire la măsurile suplimentare luate sau preconizate pentru a se asigura că autoritățile de anchetă sunt informate sistematic despre decesul persoanelor plasate în instituții de asistență socială;
6. pentru a putea evalua pe deplin impactul celorlalte măsuri adoptate în vederea asigurării eficienței anchetei privind actele și omisiunile împotriva persoanelor vulnerabile instituționalizate care ar putea intra sub incidența articolului 2 sau 3 din Convenție, au invitat autoritățile să furnizeze informații, de preferință pentru perioada 2016-2018, cu privire la:
– numărul de anchete inițiate în urma sesizărilor și din oficiu pentru infracțiuni presupuse a fi săvarșite cu intenție și, separat, pentru infracțiunile presupuse a fi savarsite din culpă cu privire la tratamentul și asistența medicală acordată persoanelor vulnerabile din instituții;
– numărul ordonanţelor de clasare/neurmărire/netrimitere în judecată acestor cauze; câte dintre acestea au fost infirmate în urma unei căi de atac; și dacă, așa cum a fost raportat anterior Comitetului, autoritățile de anchetă au început să comunice astfel de decizii Consiliului de monitorizare, astfel încât acesta să-și poată exercita puterea de a le contesta în instanță;
– numărul de cauze trimise în judecată și numărul de persoane condamnate;
– măsuri concrete adoptate de autoritățile de anchetă pentru a se asigura că sunt respectate drepturile victimelor în timpul acestor proceduri;
7. subliniind contribuția esențială a societății civile în lupta împotriva impunității pentru încălcările grave ale drepturilor omului, cum ar fi cele constatate de Curtea Europeană în acest caz, solicită autorităților să stabilească o cooperare eficientă cu societatea civilă;
În ceea ce privește garanțiile și căile de atac împotriva plasamentului în instituțiile rezidențiale de asistență socială și în spitalele de psihiatrie
8. solicită autorităților să identifice, în strânsă cooperare cu Secretariatul, măsurile adecvate pentru a se asigura că procesul decizional privind plasamentul în instituțiile rezidențiale de asistență socială a persoanelor care nu sunt în măsură să dea un consimțământ valabil este însoțit de garanții adecvate, și că, aceste persoane, precum și cele plasate în spitalele de psihiatrie, au acces la căi de atac eficiente, permițându-le să se plângă în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe independente de tratamentul lor.
_________________________
i Comitetul de Miniștri a Consiliului Europei (”Comitetul de Miniștri”) este organul executiv-decizional a Consiliului Europei. Comitetul de Miniștri exercită (potrivit articolului 46 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) supravegherea executării hotărîrilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
iii https://www.crj.ro/curtea-europeana-pentru-drepturile-omului-a-condamnat-romania-in-dosarul-crj-in-numele-lui-valentin-campeanu-vs-romania/
iv Observații scrise transmise Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din cadrul Senatului și a Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități disponibile la:
și petiție transmisă Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din cadrul Senatului, disponibilă aici.