România se clasează pe ultimul loc în UE privind gradul de accesibilizare al justiției pentru persoanele cu dizabilități – este concluzia ultimului raport anual al Comisiei Europene (2021) referitor la eficiența sistemului de justiție (The EU 2022 Justice Scoreboard), care evaluează într-un mod comparativ eficiența, calitatea și independența acestuia în țările Uniunii. Referitor la situația României, raportul surprinde lipsa elementelor esențiale accesibilizării, care să asigure persoanelor cu dizabilități dreptul real la justiție, precum și un proces de justiție echitabil.
Comparativ cu România, Bulgaria, Germania, Letonia și Austria au atins toți indicatorii analizați de Comisia Europeană, clasându-se pe primele locuri în UE privind accesibilizarea sistemului de justiție pentru persoanele cu dizabilități. Aceste state au arătat că au adoptat măsurile necesare pentru ca persoanele cu dizabilități să beneficieze de dreptul lor la un proces de justiție liber și echitabil. Spre exemplu, Bulgaria organizează anual traininguri cu autorități din diverse sectoare publice cu scopul reducerii discriminării resimțite de acestea, practică ce produce într-un mod pozitiv reverberații asupra întregului proces judiciar.
Concluziile raportului privind situația României nu ne surprind, ele vin în completarea datelor publicate de autoritățile române. Știm, așadar că, printre altele:
În România trăiesc 865.573 de persoane cu dizabilități. Dintre acestea, 16.607 sunt instituționalizate în centre rezidențiale din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
_ 56.6% din persoanele cu dizabilități instituționalizate au certificat de încadrare în grad de handicap mintal sau psihic (dizabilitate intelectuală sau psihosocială).
_ prevalența violenței împotriva persoanelor cu dizabilități este de 1,5 ori mai mare decât împotriva persoanelor fără dizabilități. Riscul ca persoanele cu dizabilități intelectuale să fie expuse violenței este de 4 ori mai mare.
_ doar 40% dintre persoanele cu dizabilități știu cum să procedeze sau știu ce drepturi au când doresc să se adreseze sistemului de justiție.
_ în privința accesării mijloacelor și etapelor necesare obținerii unui remediu, doar 40% dintre persoanele cu dizabilități au parcurs etapele care țin de depunerea unei plângeri și 15% au formulat apel.
_ în 2019, au fost înregistrate 1.008 de decese în servicii rezidențiale. Dintre acestea 43% au fost în rândurile persoanelor cu dizabilități intelectuale.
_ rata mortalităţii este de 16 ori mai mare în rândul tinerilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi decât cea a populaţiei generale.
Deși persoanele cu dizabilități instituționalizate sunt mai expuse violenței și abuzului, acestea se confruntă cu bariere suplimentare în accesul la justiție:
_ 99 % din instanțe nu asigură accesibilizarea informațională pentru persoanele cu dizabilități; PortalJust nu este accesibilizat.
_ 98% din secțiile de poliție sunt neaccesibilizate comunicațional
pentru a răspunde nevoilor și drepturilor persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale.
_ resurse și formarea insuficiente pentru magistrați în domeniul ajustărilor procedurale pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale.
Centrul de Resurse Juridice a identificat nenumărate cazuri de abuzuri în timpul vizitelor de monitorizare inopinate în centrele rezidențiale și spitalele de psihiatrie din țară, demarând acțiuni legale pentru a asigura respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale. Despre acestea puteți afla aici.
În plus, România a fost condamnată de multiple ori la CtEDO privitor la modul deficitar în care sistemul de justiție tratează cazurile ce au ca obiect abuzuri asupra persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, atrăgând atenția statului român referitor la acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în continuare pentru a asigura un sistem de justiție accesibil și echitabil pentru aceste persoane. Câteva dintre aceste condamnări – relevante din perspectiva accesibilizării justiției, în detaliu, aici.
Experiența CRJ din ultimii 20 de ani ne arată motivele bine întemeiate pentru care această adaptare a justiției ar trebui să intre fără echivoc în atenția statului român: persoanele cu dizabilități ar avea acces la servicii adecvate și de calitate în comunitate, rata mortalităţii, care în rândul tinerilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi în prezent este de 16 ori mai mare decât cea a populaţiei generale ar scădea, violența și abuzurile asupra persoanelor cu dizabilități ar fi mai puțin prevalente, iar sancționarea abuzurilor ar fi un element mai des întâlnit în practica autorităților din sistemul de justiție.
Una dintre cauzele pentru acestă situație de fapt este și lipsa de formare și familiarizare a autorităților din sistem cu subiectul, noțiunile și instrumentele ce definesc un sistem de justiție accesibilizat. În această privință, CRJ și Ministerul Public – PICCJ organizează prin AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități 20 de cursuri de formare pentru judecători, procurori, avocați, psihologi, asistenți sociali și medici psihiatri în vederea facilitării implementării ajustărilor procedurale și asigurării accesului la justiție pentru persoanele cu dizabilități.
Calendarul, agenda și mai multe detalii despre curs puteți găsi aici.
