Centrul de Resurse Juridice continuă seria de comentarii privind legile Justiției și istoricul acestora. Astăzi discutăm despre Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilo.r
Iată câteva puncte cheie în propunerea de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor:
- a fost eliminată interdicția serviciilor secrete de a racola magistrați ca lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori (fost art.7 alin 4)
O interdicție similară nu există în legislația specială a serviciilor de informații, prin urmare, se naște întrebarea legitimă de ce un astfel de articol a fost scos! Se merge înainte sau înapoi?
- a fost eliminată obligația de publicitate a oricăror informații care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, cooperarea interinstituțională dintre instanțe, parchete și alte autorități, precum și a actelor administrative extrajudiciare emise sau încheiate între sau de către autorități publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare (articol introdus post protocoalele de colaborare descoperite în anul 2018)
Nu rezultă din expunerea de motive de ce s-a renunțat la o prevedere care prezervă dreptul la un proces echitabil și accesul la o instanță independentă. Se merge înainte sau înapoi?
- a fost eliminată abaterea disciplinară care viza nerespectarea deciziilor CCR
Dincolo de faptul că jurământul la intrarea în profesie vizează respectarea Constituției (nu a fost schimbat), oare este bine ca fiecare judecător să decidă dacă respectă sau nu o decizie a CCR? Haosul judiciar declanșat cu această ocazie este în interesul justițiabilului?
- procurorii care candidează pentru funcțiile înalte din ierarhia Ministerului Public trebuie să aibă o vechime de minim 15 ani în funcția de judecător sau procuror (art.145)
Nu există nicio condiție de vechime efectivă în activitatea de procuror (a fi judecător e cu totul altă funcție judiciară), nicio condiție privind minimul rangului profesional. De ce?
De asemenea, un rol central îl are ministrul justiției și nu secția de procurori a CSM, în ciuda dezbaterilor aprinse din ultimii 20 de ani.
- candidații judecători la ICCJ trebuie să fi fost, în ultimii 5 ani, cel puțin, judecători la curțile de apel și să aibă o vechime în funcția de judecător sau procuror de minim 18 ani (art.109)
Pentru cea mai înaltă poziție din ierarhia sistemului judiciar nu credeți că ar fi onorant pentru Statul român să aibă exclusiv judecători de carieră, care să nu fi fost procurori înainte? Se pare că nu.
Documentul integral, cu toate comentariile, dar și evoluția legislativă începând cu anul 2004 până în prezent, este disponibil aici.
Georgiana Iorgulescu
Director executiv
Centrul de Resurse Juridice
georgiana@crj.ro / 0722.505.181
Vezi și Comentariu comparativ al CRJ la Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Material realizat în cadrul proiectului Monitorizarea drepturilor omului, la zi, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org
