Context:
În decembrie 2022, într-o dezbatere pe care am organizat-o la Senatul României, puneam problema obligaţiei Guvernului de a executa hotărârile CEDO în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale prin elaborarea Planului Național de Acțiune pentru prevenirea relelor tratamente în spitale de psihiatrie și în centre rezidențiale.
Abuzurile și încălcările flagrante ale drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale documentate de CRJ în ultimii doi ani subliniază nevoia urgentă de redactare și adoptare a unui plan de acțiune care să aibă un impact real asupra vieții persoanelor aflate în instituții medicale sau sociale.
Ce este planul de acțiune?
Planul de Acțiune este un document asumat de stat, prin autoritățile sale (MS, MMPS, MF, MJ, MAE, cu sprijin al Agentului României la CEDO), care cuprinde măsurile pe care statul le-a luat sau intenționează să le ia pentru a pune în aplicare o hotărâre CEDO, inclusiv calendarul orientativ pentru acestea și care stabilește, dacă este posibil, toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii sau pașii care trebuie urmați.
Ce știm?
România a fost condamnată de CEDO în 17 hotărâri care vizează încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități instituţionalizate sau internate în spitale de psihiatrie garantate de art. 2, 3, 6, 8, 14 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale:
- Art. 2 – Dreptul la viață și Art. 13 – Dreptul la un remediu efectiv – CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu c. României (2014)
- Art. 3 – Interzicerea torutrii – Parascineti c. României (2012)
- Art 5 – Dreptul la libertate și la siguranță – N. c. României (2017)
- Art 5 (1) – Dreptul la libertate și la siguranță, Art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței – R.D. și I.M.D. c. României (2021)
- Art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței – B c. României (nr. 2) (2013)
- Art. 3 – Interzicerea torturii și Art. 8 – Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței – E.B. c. România (2019)
Ce facem în continuare?
Pentru a demonstra executarea obligaţiilor – Guvernul României trebuie să adopte şi să transmită la Strasbourg, un plan național adoptat prin hotărâre de guvern cuprinzând măsuri, termene și linii de finanțare. Comitetul de Miniştri, instituția mandatată cu supervizarea executării obligaţiilor, a acordat României un ultim termen pentru iunie 2024. Totodată, în octombrie 2023, Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) a publicat raportul rezultat în urma vizitării inopinate a spitalelor de psihiatrie și a centrelor rezidențiale.
Azi, 28 februarie 2024, ne aplecăm asupra aceluiași subiect. Suntem la Târgu Mureș, alături de 29 de participanți (specialiști din sectorul neguvernamental, magistrați, medici, asistenți sociali, șefi de centre, directori ai instituțiilor statului) pentru a ridica din nou problema necesității elaborări planului mai sus menționat: prezentăm obligaţiile din hotărârile CEDO, deciziile Comitetului de Miniştri şi principalele măsuri şi termene propuse de CRJ în cadrul grupului de lucru de la Guvern.
Specialiști CRJ: Georgiana Pascu, manager de program Pledoarie pentru Demnitate, Alina Barbu, expert jurist și Mugur Frățilă, psiholog clinician, Asociația TONAL
Dezbaterea este organizată în cadrul proiectului AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilităţi, derulat în parteneriat de către CRJ cu Ministerul Public, finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului Dezvoltare locală.
În cadrul cursurilor AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoanele cu dizabilități, au participat 500 de persoane: magistrați, avocați, specialiști din domeniul psihosocial. Fiecare curs s-a finalizat cu o serie de propuneri făcute de aceștia în ceea ce privește Planul Național de Acțiune, sintetizate AICI.
