Incertitudine, nou, speranță – câteva cuvinte care însumează anul 2022 pentru persoanele cu dizabilități. Sperăm, însă, că vorbim despre schimbări ale căror efecte se vor produce la timp pentru cele aproximativ 100.000 cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Ziua de 3 decembrie marchează în fiecare an Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități. Este, poate, primul an în care putem vorbi de pași concreți în respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din România și, mai cu seamă, de respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale.
Câteva repere ale anului 2022
18 August, 2022: a intrat în vigoare Legea 140- Măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, la mai bine de 2 ani de decizia CCR 601/2020.
O lege extrem de importantă pentru persoanele adulte cu dizabilități, Legea 140 stabilește noile măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale. Astfel, în termen de 3 ani, vor fi reexaminate toate hotărârile definitive de punere sub interdicție.
În baza legii 140/2022, se elimină punerea sub interdicție pe viață a persoanelor adulte cu dizabilități intelectuale și psihosociale, așa-numita ”moarte civilă”. Apar noutăți legislative de care persoana cu dizabilități poate beneficia:
- Asistența pentru încheierea actelor juridice
- Consilierea judiciară.
- Tutela specială
Mai mult decât atât, este pentru prima data în istoria dizabilității din România când termenii degradanți la adresa persoanelor cu dizabilități sunt eliminați.
Citește AICI textul simplificat despre toate noutățile aduse de Legea 140 în viața persoanelor cu dizabilități.
Ascultă AICI Podcast-ul despre Sprijinul în luarea deciziilor pentru persoane cu dizabilități.
Noiembrie, 2022, la 4 luni de la intrarea în vigoare a Legii 140/2022, au fost publicate în Monitorul Oficial al României Metodologia pentru evaluarea și elaborarea rapoartelor de evaluare psihologică și medicală.
Astfel, pentru cele peste 50.000 de de cereri de reexaminare (poate chiar dublu), avem acum câteva instrumente – metodologiile și raportul din Monitorul Oficial.
Aprilie, 2022, a fost adoptată Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități “O Românie echitabilă” 2022-2027 și a fost publicată Strategia dizabilității, în limbaj simplificat, accesibil persoanelor cu dizabilități intelectuale.
Existența Legii 140/2022 si a Metodologiei de evaluare sunt două vești bune bune venite în anul 2022 în ceea ce priveste drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din România. Cu toate acestea, sunt înca extrem de mulți pași pe care Guvernul îi mai are de făcut pentru a asigura o viață demnă acestor persoane.
Considerăm ca fiind de maximă urgență prioritizarea respectării obligațiilor care decurg din hotararile CEDO în materia drepturilor persoanelor cu dizabilitați.
În România, 57% din hotărârile pronunțate de CEDO în ultimii zece ani rămân în așteptarea punerii în aplicare- este semnalul de alarmă pe care instituțiile internaționale îl trag cu privire la persoanele cu dizabilități din țara noastră. Anul acesta, reprezentanți ai Comitetului de miniștri ai Consiliului Europei au vizitat România de două ori, în decursul a doar patru luni, iar o delegație a Comitetului pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) a vizitat România inopinat. O vizită neanunțată din partea CPT poate fi un indiciu că persoanele cu dizabilități sunt în pericol.
România a fost condamnată de multiple ori la CEDO pentru încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi psihosociale, mai ales în domeniul accesului la servicii de sănătate, viaţă demnă în comunitate, accesul la justiţie, privării arbitrare de libertate, condiţii inumane şi degradante de tratament, viaţa de familie şi creşterea şi îngrijirea copiilor. Mai mult decât atât, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei adoptat o Rezoluție interimară pentru a îndemna Guvernul României să execute hotărârea CEDO.
Citește AICI textul în limba română al Rezoluției.
- în 2019, au fost înregistrate 1.008 de decese în servicii rezidențiale. Dintre acestea 43% au fost în rândurile persoanelor cu dizabilități intelectuale.
- rata mortalităţii este de 16 ori mai mare în rândul tinerilor cu dizabilităţi instituţionalizaţi decât cea a populaţiei generale.
Sănătatea mintală trebuie să devină o prioritate pentru Guvernul României
Guvernul României, prin institutiile abilitate, are în continuare probleme majore în a aplica principiile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități:
- lipsa serviciilor de psihiatrie comunitară continuă să facă victime în rândul oamenilor care ar putea avea o viață decentă alături de familia lor.
- România înca nu are un departament de sanătate mintală în cadrul Ministerului Sănătătii.
- Ministerul Sănătății nu a solicitat niciun leu pentru sistemul de psihiatrie comunitară din banii alocați prin Programului Operațional Sănătate (POS) 2021- 2027.
Solicităm și pe această cale Ministerului Sănătății, domnului ministru Alexandru Rafila și Primului ministru Nicoalea Ciucă, urgentarea măsurilor care se impun, printre care:
• Desemnarea unui coordonator la nivelul guvernului pentru executarea obligațiilor care decurg din hotărârile CEDO împotriva României în materia psihiatrie și a drepturilor persoanelor cu dizabilități.
• Implementarea unui plan concret bugetat, de urgență, pentru sistemul de psihiatrie comunitară.
• Preluarea la nivelul cabinetului primului-ministru a Mecanismului național de coordonare a implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități la nivelul Guvernului.
Persoanele cu dizabilități au nevoie de justiție accesibilă pentru a supraviețui în comunitate
Avem, în continuare, nevoie de formare în ceea ce-i privește pe cei care interacționează direct și decid soarta persoanelor cu dizabilități, persoane prinse în condiții neadaptate și întâlniri sterile, birocratice, uniforme, care nu țin cont de nevoie adevărate și de interesul real al individului. Judecătorii, procurorii, avocații, asistenții sociali și medicii sunt cei ce vor participa la tot acest proces. Legea trebuie să spargă zidurile teoretice și să se materializeze în realitatea de zi cu zi:
- Formarea magistratilor în ceea ce privește dreptul la viață în comunitate si sprijinul în luarea deciziilor pentru persoanele cu dizabilități intelectuale si psihosocale;
- Formarea magistraților și a personalului din psihiatria comunitară în interațiunea adecvată cu persoanele cu dizabilități.
- Încurajarea magistratilor de a se forma și de a aplica orice adaptări procedurale sunt necesare, astefel încât sistemul de justiție să devină unul accesibil și în beneficiul real al persoanelor cu dizabilități.
Schimbările presupun efort și colaborare între instituțiile statului și societatea civilă – fără ele, „viață independentă”, „drepturi”, „demnitate” rămân cuvinte goale. Iar pentru aceasta, societatea civilă din România are la dispoziţie cel puţin două instrumente: raportarea în baza Regulii 9 la Comitetul de Miniștri şi Raportul alternativ (shadow report) la CRPD.
Dar, dincolo de toate aceste mecanisme “oficale”, avem întotdeauna la îndemână propria atitudine: de a asculta cu mintea și inima deschisă o persoană care, secundar, are și dizabilitate intelectuală sau psihosocială. “Să încercam să vedem omul, nu Legea.”
