Prezentul studiu a fost elaborat în cadrul proiectului ”AdaptJust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilităţi”[1], care are ca scop îmbunătățirea implementării hotărârilor CEDO și a deciziilor Comitetului de Miniștri al COE ce vizează drepturile persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale private de libertate, inclusiv prin fundamentarea, elaborarea și diseminarea unui Plan național de acțiune pentru prevenirea relelor tratamente aplicate persoanelor (minori și adulți) cu dizabilități/ probleme de sănătate mintală în spitale de psihiatrie, centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, aresturi și penitenciare.[2] Planul cuprinde și o scurtă diagnoză a stării de fapt privind accesul la justiţie şi la mecanismele de plângere și protecție a persoanelor cu dizabilităţi/ probleme de sănătate mintală instituţionalizate, incluzând prezenta analiză a hotărârilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități în perioada 2022-2023.
România a fost condamnată de multiple ori la CtEDO[3] privitor la modul deficitar în care sistemul de justiție tratează cazurile ce au ca obiect abuzuri asupra persoanelor cu dizabilități intelectuale și/sau psihosociale, atrăgând atenția statului român referitor la acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în continuare pentru a asigura un sistem de justiție accesibil și echitabil pentru aceste persoane.
Accesul liber la justiție înseamnă că orice persoană se poate adresa sistemului de justiție pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime și că are dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un timp rezonabil. Potrivit legislației internaționale a drepturilor omului, statele sunt obligate să garanteze dreptul cetățenilor privind accesul liber la toate etapele actului de justiție. În România, accesul liber la justiție este un drept constituțional. Accesul la justiție în sens larg implică asigurarea accesului tuturor persoanelor, indiferent de mijloace, la proceduri, informații și locații utilizate în administrarea justiției, inclusiv la servicii juridice de înaltă calitate și la mecanisme eficiente de soluționare a litigiilor necesare pentru a-și proteja drepturile și interesele astfel încât să obțină rezultate juste la nivel individual și social. Serviciile și instituțiile judiciare, non-judiciare și administrative care pot fi accesate înainte, în timpul și după derularea procedurilor juridice sunt secțiile de poliție, parchetele, cabinete avocațiale și notariale, instanțele de judecată, Avocatul Poporului (AvP), Consiliul de Monitorizare pentru implementarea CDPD (CM), Consiliul Național privind Combaterea Discriminării (CNCD), Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC-urile) și Serviciile de Autoritate Tutelară (SAT). Asigurarea accesului efectiv al persoanelor cu dizabilități la justiție presupune asigurarea accesibilizării fizice, de informare și comunicare, adaptarea tuturor procedurilor juridice la nevoile lor, precum și acces neîngrădit la asistență și reprezentare juridică.[4]
CNCD, înființat în anul 2002, a cărui activitate este reglementată prin Ordonanța nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare (cu modificările ulterioare) „este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar și totodată garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte”.[5] Are atribuții în domeniul prevenirii, medierii, investigării, constatării și sancționării faptelor de discriminare, monitorizării acestor fapte, respectiv în acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării.[6] Primește spre soluționare petiții de la victime, persoane interesate, inclusiv de la organizații neguvernamentale, ori se autosesizează. CNCD are un rol important în ceea ce privește protejarea dreptului la nediscriminare, inclusiv al persoanelor cu dizabilități.
Prin urmare, prezenta analiză își propune să redea situația sesizărilor la CNCD în materia nediscriminării, specific pe criteriul de dizabilitate, în perioada 2022-2023.
[1] Proiectul este implementat de Centrul de Resurse Juridice în parteneriat cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și beneficiază de un grant în valoare de 1.324.994 € oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare locală. Obiectivul proiectului este de a facilita accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități intelectuale și/ sau cu probleme de sănătate mintală.
Proiect realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor. Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE sau Norvegiene, accesaţi www.eeagrants.ro.
Mai mult informații despre proiect sunt disponibile la: https://www.crj.ro/pledoarie-pentru-demnitate/adaptjust/
[2] Planul de Acțiune este un document asumat de stat, prin autoritățile sale (MS, MMPS, MF, MJ, MAE, cu sprijin al Agentului României la CEDO), care cuprinde măsurile pe care statul le-a luat sau intenționează să le ia pentru a pune în aplicare o hotărâre CEDO, inclusiv calendarul orientativ pentru acestea și care stabilește, dacă este posibil, toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a hotărârii sau pașii care trebuie urmați. Acesta constituie o cerinţă obligatorie, guvernul fiind obligat să îl depună la Comitetul de Miniştri al CoE încă din anul 2012 (hotărârea Parascineti c. România). Comitetul de Miniştri, instituția mandatată cu supervizarea executării obligaţiilor, a acordat României un ultim termen pentru iunie 2024.
[3] Câteva dintre aceste hotărâri CEDO, la a căror executare contribuie și proiectul Adaptjust, sunt sintetizate și disponibile la: https://www.crj.ro/hotarari-ctedo-la-a-caror-executare-contribuie-adaptjust/
[4] Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități în România, 2021, disponibilă la: https://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/01/Diagnoza-situatiei-persoanelor-cu-dizabilitati-in-Romania.pdf
[5] Art. 16 din OG 137/2000
[6] Art. 19 din OG nr. 137/2000
