Stimate domnule ministru MARIUS-CONSTANTIN BUDĂI,
Având în vedere denunțarea unilaterală a Acordului de colaborare (Acordul) încheiat de Centrul de Resurse Juridice (CRJ) cu Ministerul Muncii în anul 2020, precizăm că după o atentă lecturare a acestuia, respectiv a articolului 7 lit. b), puteţi constata că denunţarea unilaterală se face cu o notificare prealabilă cu cel puţin 90 de zile înainte de expirarea termenului de 2 ani. Ca atare, Ministerul Muncii, cu explicitarea în concret a motivelor de fapt şi de drept care îl determină să solicite denunțarea unilaterală, va putea face în mod legal acest lucru la data de 9 noiembrie 2023.
Cu privire la buna credință a părților semnatare atragem atenția asupra art. 8 din Acord care are următorul conţinut: „eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă eventualele conflicte sau dispute„, eforturi pe care în calitate de denunțător unilateral, Ministerul Muncii nu a dorit să le întreprindă.
Referitor la motivele denunțului:
Punctul 1 în care ne arătați că ați împărțit drepturile persoanelor cu dizabilități cu ministrul familiei – împrejurarea că Guvernul României creează ministere noi sau dimpotrivă alipeşte ori desfiinţează autorităţi centrale sau locale, nu este culpa CRJ. Dimpotrivă, dacă rolul celor două entități semnatare este protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi aşa cum noi considerăm, ministerul trebuie să aplice art. 13 din Acord, respectiv modificarea „în funcţie de noi cerinţe sau condiţii” prin act aditional. Astfel, faptul că minorii cu dizabilități nu se mai află în grija Ministerului Muncii ci în cea a Ministerului Familiei, nu trebuie să conducă la denunţarea unilaterală a Acordului, ci impune o invitaţie din partea Ministrului Muncii la încheierea unui nou Protocol conform noilor sale prerogative.
În ceea ce priveşte persoanele adulte cu dizabilităţi, acestea au rămas în continuare în subordinea Ministrului Muncii prin intermediul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), motiv pentru care suntem surprinşi de afirmaţia denunţătorului cum că acordul „a rămas în mare parte fără obiect„. Dimpotrivă, o parte extrem de importantă a acordului a rămas în vigoare.
Ţinând cont că România a ratificat Convenţia pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CDPD, Legea nr. 221/2010), aceasta are obligaţia de a ocroti toate persoanele cu dizabilităţi, fie adulţi, fie minori. Cu toate acestea, Legea nr. 8/2016, desemnează ca mecanism de coordonare a implementării Convenţiei, ANPDPD, excluzând astfel minorii cu dizabilităţi. Preocuparea primordială a ministerului muncii trebuia să fie aceea de a reuni sub o singură umbrelă TOATE persoane cu dizabilităţi, indiferent de vârstă, lucru care nu s-a întâmplat. Mai mult, ministrul muncii avea obligaţia de a emite un ordin prin care trebuia să detalieze rolul ANPDPD în calitate de mecanism de coordonare, lucru pe care nu l-a făcut cu toate că au trecut 7 ani de la adoptarea legii (art 15 alin 2).
Punctul 2, la care ne reproșați că „acțiunile derulate de CRJ trebuiau să se desfășoare în echipe mixte cu reprezentanţi ai ministerului” – această prevedere nu își găseşte susținerea legală în acordul de colaborare.
Referitor la teza a doua a punctului 2, „nu au fost transmise rapoartele vizitelor de monitorizare redactate de CRJ, cu prioritate către ANPIS”, vă rugăm să ne arătați în concret situațiile la care vă referiți, altminteri e o afirmație fără suport faptic. Acelaşi comentariu îl facem şi cu privire la comentariul dvs cu privire la transmiterea materialelor de CRJ către media, anterior ministerului. Realitatea juridică a Acordului e diferită: CRJ nu avea nici o obligaţie de a transmite raportul către ANPIS, dar cu toate acestea, în funcţie de situaţiile concrete întâlnite, am făcut acest lucru. A se vedea adresele cu nr. 23 din 26 ianuarie 2023, 33 din 1 februarie 2023, şi 43 din 8 februarie 2023 care reprezintă ultimele vizite de monitorizare efectuate în judeţul Ilfov şi care probabil v-au creat prezentul disconfort.
Punctul 3 la care ne acuzați că CRJ a utilizat imagini neblurate ale beneficiarilor şi nu a asigurat confidenţialitatea datelor cu caracter personal, vă rugăm să identificaţi şi să comunicaţi în concret aceste fapte.
Punctul 2 (pagina 2 în adresa dvs.) la care ne acuzați că am folosit identitatea de angajați ai Ministerului Muncii – reprezentanții CRJ (profesioniști în domeniul științelor juridice, psihologiei, asistenței sociale, psihiatriei și auto-reprezentanți cu dizabilități și trecut instituțional – formați în materia documentării respectării drepurilor omului în instituțiile sociale și medicale privative de libertate) nu au pretins niciodată că sunt angajaţi ai ministerului, iar directorii DGASPC, după 20 de ani de vizite de monitorizare inopinate, ştiu foarte bine acest lucru. În esență, CRJ, „nu intimidează beneficiarii ” aşa cum susţineţi, dimpotrivă, are rolul de a proteja drepturile acestora. Totodată, în măsura în care aveţi cunoştinţă despre astfel de fapte, prin care anumite persoane care s-ar folosi de calitatea de reprezentant sau angajat al Ministerului Muncii pentru a pătrunde în orice fel de spaţiu public sau privat, folosindu-se de documentele oficiale semnate de către entitatea noastră, vă solicităm să ne indicați în mod expres numele acestora. De asemenea, vă aducem la cunoștință faptul că aveați obligația ca în momentul sesizării unei astfel de activități să ne-o aduceți la cunoștință și să solicitați un punct de vedere din partea noastră.
Vă rugăm să nu pierdeţi din vedere faptul că vizitele de monitorizare derulate în ultimii 20 de ani de CRJ au reprezentat întotdeauna un prilej de comunicare și interacțiune între beneficiarii institutionalizați și societate, un prilej de bucurie și un motiv de încredere și speranță pentru persoanele instituționalizate, în sensul că societatea nu i-a abandonat în instituțiile în care trăiesc, cel mai adesea, izolați.
Credem că nu trebuie să reamintim faptul că CRJ nu se află la prima denunţare unilaterală a acestui protocol, dumneavoastră fiind al doilea ministru al muncii (după d-na Olguța Vasilescu) care dorește ca Centrul de Resurse Juridice să nu intre în contact cu persoanele instituţionalizate în centre publice, dar mai cu seamă în ultima vreme, private, în care se află şi persoane cu dizabilităţi.
Nu în ultimul rând, menţionăm că nu ştim cine anume este persoana mandatată să denunţe protocolul în numele ministerului, întrucât semnătura din dreptul ministrului muncii este indescifrabilă.
Pentru o mai bună comunicare între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în materia apărării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, indiferent de vârstă şi închise în centrele de asistenţă socială private sau publice, anexăm din nou, rapoartele de monitorizare şi sesizările pentru încălcări ale drepturilor omului în centrele private dar finanţate din fonduri publice din judeţul Ilfov şi răspunsurile furnizate de autorităţile pe care dumneavoastră le conduceţi sau le aveţi în subordine.
Documente oficiale în format PDF
- Notificarea ministrului muncii ref. denunțarea acordului
- Răspunsul CRJ la notificarea ministrului muncii
- Revenire Ministerul Muncii
- Revenire CRJ
Acord de colaborare CRJ – Ministerul Muncii
Răspunsuri ale autorităților responsabile la sesizările CRJ din Ilfov:
- Guvernul României
- Ministerul Muncii
- Ministerul Sănătății
- Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități
- Autoritatea Națională pentru Plăți și Inspecție Socialăâ
- Autoritatea Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială
- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov
- Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3, București
Rapoarte de monitorizare, Ilfov
