Vizită de monitorizare: CENTRUL „SFÂNTUL TOMA” BREAZA, PRAHOVA

Raportul în format PDF

Data şi durata vizitei:

28 martie 2014, începând cu orele 14:00  (aproximativ 1 oră la Breaza şi 1:30 minute la sediul CRJ)

Echipa de monitorizare :

Silvia Tăbuşcă, monitor-expert drepturile omului, jurist, Centrul de Resurse Juridice

Daniel Pîrvu, monitor-expert drepturile omului, psiholog, Centrul de Resurse Juridice

 

1. INFORMAŢII GENERALE

Proiectul Sfântul Toma Breaza (Caminul de bătrâni Aaden)

Casa de Odihnă Sf. Toma din localitatea Breaza, jud.Prahova, str. Ocinei nr.153, este administrată de Asociaţia Sf. Toma (http://www.date-financiare.ro/30788637-asociatia-sfantul-toma)

 

Centrul Sf. Toma se află într-o clădire închiriată de Asociaţie de la societatea Andas Impex SRL, amplasată într-o vâlcea, foarte departe de poarta principală care, la momentul vizitei, era legată cu un lanţ şi încuiată cu lacăt. Nici pe poartă, nici pe clădire nu era vreo pancartă pe care să fie menţionat Centrul. În cercetările făcute pe Internet nu au putut fi identificate nici un fel de date despre acest loc, fiind total lipsit de transparenţă. La adresa respectivă „funcţionează” Căminul privat de bătrâni – Aaden pe site-ul căruia nu este nicio menţiune cu privire la acordarea de servicii pentru persoane cu dizabilităţi intelectuale (http://www.aaden.ro/index.htm).

Experţilor CRJ nu li s-a permis acesul în curtea Centrului, iar cei doi angajaţi cu care s-a discutat (la propriu prin gard) nu au dorit să o comunice nici un fel de date cu privire la beneficiari sau despre ce se întâmplă în Centru în care lucrează. Aceştia au luat legătura telefonic cu administratorul Asociaţiei şi au înmânat prin gard telefonul experţilor permiţând astfel să se discute problema accesului în incinta Centrului. Acesta a zis că trebuie să se consulte cu avocatul său. La vreo 30 minute după prima convorbire, personalul s-a întors oferindu-ne telefonul pentru a vorbi cu directoarul coordonator al Proiectului Sf. Toma. Aceasta a comunicat experţilor că nu se subordonează nici Ministerului Muncii şi nici Ministerului Sănătăţii şi, prin urmare, că nu este interesată de ce prevede Protocolul în baza căruia solicităm vizita. Este un centru privat şi nu ne permite să intrăm motivând că îi protejează pe beneficiari de noi astfel. Ne-a invitat la Bucureşti să ne dea datele de care avem nevoie despre beneficiari, refuzând într-un mod surprinzător de categoric accesul nostru acolo. Cei doi angajaţi au refuzat să se prezinte sau să ne spună numele celor cu care am discutat Exceptând cei doi angajaţi cu care experţii au virbit, nu au mai fost observate alte persoane în instituţie.

Deoarece această situaţie a fost surprinzătoare şi a început să ridice şi mai multe semne de întrebare experţilor, aceştia s-au deplasat la primaria localitătii Breaza, unde, în urma discuţiei cu doi angajaţi ai primăriei locale au fost obţinute mai multe informaţii. Aceştia au menţionat că şi lor le este suspectă activitatea desfăşurată de acest Centru, mai ales că şi ei au avut probleme şi că s-au făcut presiuni asupra lor direct de la DGASPC Sector 4 – Bucureşti. Funcţionarii au confirmat că este vorba de un aşezământ de tip rezidenţial, unde în luna ianuarie a anului 2013 erau găzduite 30 de persoane. În prezent ar putea fi mai mulţi beneficiari întrucât au mai fost solicitate şi alte acte de rezidenţă pentru două persoane. Numărul precis al persoanelor găzduite este necunoscut de primărie întrucât „unii le pleacă, alţii le vin; majoritatea sunt din Sectorul 4 cu care au un parteneriat”. De asemenea, este necunoscută repartiţia beneficiarilor pe sex, vârstă şi afecţiune.

În urma unei solicitări oficiale în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, monitorilor le-a fost adus dosarul Casei de odihnă Sf. Toma care cuprindea o lista de 30 de beneficiari, o Convenţie de colaborare încheiată între Asociaţia Sfântul Toma cu D.G.A.S.P.C. sector 4. (72266/12.01.10) şi un contract de închiriere semnat de Asociaţie şi fima ANDAS IMPEX S.R.L. prin carea aceasta din urmă pune la dispoziţia Asociaţiei clădirea din str. Ocinei nr.153. Din dosar am obţinut numele administratorului Asociaţiei şi un număr de telefon al unei doamne despre care ni s-a spus că „se lucrează foarte greu cu dânsa”. Ulterior, am constatat că persoana resperctivă era directorul coordonator al proiectului Sf. Toma care nu ne permisese intrarea ăn incinta Centrului.

În jurul orei 17:30 din aceeaşi zi, în urma unei solicitări telefonice efectuate în jurul orei 16.00 de către experţi, a avut loc o întâlnire la sediul C.R.J. cu directorul coordonator al ”Proiectului Sfântul Toma” din localitatea Breaza. Aceasta ne-a comunicat că este foarte suprinsă că am aflat datele ei şi că am aflat despre centrul din Breaza. Directoarea a menţionat că Asociaţia Sf. Toma mai are 2 centre: unul în judeţul Gorj, în localitatea Novaci, unde au dezvoltat un centru de bătrâni prin concesionarea pe o periadă de 10 ani a azilului de la primaria locală  şi un centru la Mogoşoaia care funcţionează tot ca azil de bătrâni. Ambele sunt azile de bătrâni private şi tarifele de găzduire practicate pornesc de la 1000 lei; sumele sunt stabilite împreună cu familia beneficiarului şi depind de fiecare caz în parte şi de nevoile de asistenţă ale beneficiarului. Directoarea ne-a invitat să vizităm celelalte 2 centre. iar atunci când i-am spus că acum ne cunoaşte, ştie ce facem şi ar trebui să ne permită accesul la Breaza pentru că acela este centrul în care vrem să intrăm, aceasta a ezitat să ne spună că putem face o vizită inopinată, lăsându-ne să înţelegem că dacă ajungem fără să anunţăm în prealabil „istoria” s-ar putea repeta.

 

2. BENEFICIARI

Centrul din Breaza funcţionează din data de 1 octombrie 2012, dată de la care experţilor li s-a comunicat cu altă ocazie că au fost transferaţi beneficiari ai Sectorului 4 dintr-un alt centru privat. Beneficiarii provin din zona urmabă, Bucureşti-Ilfov şi Prahova-Breaza. Marea majoritate sunt din Bucureşti – sectorul 4.

La data vizitei, ni s-a comunicat că în centru erau găzduiţi 38 de beneficiari, cu o medie de vârstă de 28 de ani, fiind „persoane cu afecţiuni foarte grave”, iar cazarea acestora acolo are „un caracter permanent”. Cei ce suferă de tetraplegie sunt ajutaţi să se mişte şi plimbaţi/spălaţi în scaunul cu rotile. Niciunul dintre beneficiari nu suferă de probleme atât de mari incât să necesite hrană pasată. „Nu am avut persoane care să se hrănească prin sondă”. O mare parte a beneficiarilor rezidenţi ai centrului din Breaza vin din sistemul de protecţie socială a copilului deoarece au împlinit vârsta de 18 ani şi nu mai puteau rămâne în instituţii pentru copii ale D.G.A.S.P.C. Majoritatea beneficiarilor nu au aparţinători (cam 15 poate au- a afirmat directoarea). Ponderea beneficiarilor pe sexe este de „cam jumate – jumate”. Zece dintre aceştia sunt neşcolarizaţi sau au fost şcolarizaţi la şcoli speciale.

3. SITUAŢIA LEGALĂ ŞI EVALUAREA MĂSURII DE PLASAMENT

Directoarea a afirmat că centrul este în proces de acreditare datorită schimbărilor legislative şi că la momentul vizitei nu deţinea toate documentele necesare pentru a oferi servicii sociale persoanelor cu dizabilităţi mintale. De asemenea, nu a putut spune care este cadrul legal sau procedura în urma căreia beneficiarii au ajuns în centrul de la Breaza. Aceasta a susţinut că serviciile oferite de centru nu sunt finanţate din fonduri publice şi că toate fondurile provin de la beneficiari şi familiile acetora în mod direct. Beneficiarii puşi sub interdicţie (9 – crede directoarea) sunt într-o situaţie mai dificilă datorită faptului că nu le poate face actele de rezidenţă în Breaza fără acordul tutorilor şi este greu să beneficieze de serviciile autorităţilor locale.

 

4. CONDIŢII DE CAZARE

La momentul vizitei nu au fost observate alte persoane în instituţie pentru că „aţi ajuns în timpul orelor de somn ”- ne-a comunicat directoarea. Din spusele acesteia, în centru sunt de „ …cam opt camere.” „Nu le-am numărat niciodată.” adaptate în funcţie de nevoile beneficiarilor.  „În cameră este doar patul. Eventual nişte noptiere…” La parter se află camera de zi cu televizor, bucătăria, trei grupuri sanitare pentru beneficiari, vestiarul personalului, grupul sanitar al acestora şi un mic oficiu. La subsol se află cabinetul medical, doua izolatoare (unul pentru femei şi unul pentru bărbaţi). Aceste izolatoare sunt folosite „când starea medicală o impune” şi la consultarea psihiatrului. Beneficiarii sunt ţinuţi maxim 3 ore izolaţi, până se calmează.

 

5. SERVICII MEDICALE

Directoarea a declarat că în ceea ce-i priveşte pe beneficiari „… starea lor nu este progresivă, cel mult staţionară”. În situaţiile în care beneficiarii se agresează între ei „prima masură este să-i separăm! Vorbim cu ei, îi liniştim, îi plimbăm. De când îi avem am avut doar două incidente”.

„Personalul este instruit”. În decembrie 2012, o beneficiară şi-a dat drumul pe scară motivând că vrea la spital deoarece de acolo poate să fugă mai uşor.

 

6. ACTIVITĂŢI EDUCATIVE ŞI RECREATIVE

Directoarea a relatat că în centrul de la Breaza sunt activităţi ocupaţoonale precum desen, cei care au studii preferă să picteze, iar cei care refuză orice activitarte ies la soare şi se joacă cu mingea. În instituţie se face terapie ocupaţională de care este responsabil psihologul. Nu a reieşit foarte clar, din discuţiile cu directoarea, dacă activitaţile se fac conform unui plan individualizat şi structurat de recuperare-reabilitare a fiecărui beneficiar.

 

7. PERSONALUL CENTRULUI

Echipa centrului este formată din: 1 administrator, 1 medic de familie, 1 psihiatru, 1 neurolog, 1 psiholog, 4 asistenţi medicali,13 infirmiere şi ingrijitori, 3 supraveghetori specializaţi în paza umană, 1 bucătar şi 1 ajutor de bucătar. Directoarea nu a explicat ce se intâmplă în perioadele de concediu, în timpul sărbătorilor legale sau în timpul nopţii.

Direactoarea a afirmat că recent a fost un control din partea direcţiei de sănătate care a avut pretenţii exagerate deoarece li s-a reproşat că nu au la bucătărie intrare separată pentru legume şi separată pentru carne/ouă. Controale din partea DGASPC Sector 4 sunt efectuate ăn mod regulat, lunar, fără să fi făcut vreodată recomandări

 

8. RECOMANDĂRI

·         permiterea acesului reprezentanţilor CRJ în centrul de la Breaza şi nu ăn alte centre ale Asociaţiei, aşa cum s-a propus, pentru a putea observa în mod neutru şi imparţial situaţia beneficiarilor;

·         creşterea transparenţei în ceea ce priveşte serviciile oferite, accesul, domeniul de lucru, contactul real cu reprezentanţii Asociaţiei.