Închiderea cercului – vulnerabilitatea locuirii romilor și interesele din domeniul locuirii

Obiectiv: Proiectul își propune să investigheze cauzele și efectele locuirii precare în cazul romilor din România, și în cazul femeilor rome în mod particular, de asemenea în corelare cu potențiali indicatori de captură a statului

Activități:

  1. Construirea de coaliție – identificarea actorilor relevanți la nivel local și încheierea de parteneriate cu structuri asociative;
  2. Formarea împreună a unor jurnaliști și activiști de drepturile omului;
  3. Investigarea pe teren a cauzelor și efectelor locuirii precare în cazul comunităților de romi. Realizarea a cinci studii de caz de către cei formați la activitatea anterioară, lucrând în echipe;
  4. Campanie în media și media sociale pe baza concluziilor studiilor de caz din activitatea anterioară;
  5. Campanie de advocacy în sensul schimbării cadrului legislativ și de politici în domeniul locuirii pentru a opri evacuările forțate, a crește stocul de locuințe sociale și a face alocarea de locuințe sociale echitabilă; redactarea unui document de politică publică în acest sens. Organizarea de mese rotunde cu decidenți la nivelul comunităților din studiile de caz în vederea găsirii de soluții pentru aceste comunități.

Calendar: octombrie 2018 – decembrie 2019.

Proiect sprijinit printr-un grant din partea Fundației Open Society Institute în cooperare cu OSIFE din cadrul Open Society Foundations. Buget total: $63,249 ($3,500 cofinanțare CRJ).


Studiu de caz: Comunitatea Turturica – Alba Iulia

La Alba Iulia, în urmă cu doi ani, autoritățile locale au evacuat zeci de persoane (cărora nu le-au mai prelungit contractele de închiriere) dintr-un bloc de locuințe sociale, din centrul orașului, cu intenția declarată de a construi o parcare publică. Familiilor rămase în bloc, care au titlu de proprietate, li s-au propus sume derizorii pentru a-și vinde locuințele și a pleca din bloc.

Ne-o dat afară ca pe niște animale, spunându-ne că „dacă nu vă scoateți lucrurile acuma din casă, nu mai aveți voie să intrați după ele”. Or venit atâta poliție, atâta jandarmerie, cu câini”. [Cum v-ați dus lucrurile?]“Cu ce-am putut, cu mâinile, ne-am ajutat reciproc cu toți vecinii. Pe jos, cu mașină, cu cărucioare. Păi le-am scos în stradă, le-am scos aici afară că n-aveam ce face și copilul a rămas lângă ele și io cu vecinii le căram. Și seara, m-am dus la schimbul 3. Deci, am venit de la schimbul 3 și seara înapoi. Credeți-mă că simțeam că mă prăbușesc. Alții plângeau.” (persoană intervievată în 2019)


Studiu de caz: Comunitatea de pe Rampă – Pata Rât

Aici e rău, asta-i rău, de apă, de curent. Uitați, vine vara, aicia murim de mirosul ăsta de la gunoaiele astea. Am lucrat la Oncos 2 săptămâni și când vinem în fiecare seară vomitam, vărsam tăt din mine, de la miros. Dapăi un copil care crește aici? (..) Mi-aș dori să plecăm de aici într-un loc mai bun, dar nu avem unde. Unde să mergem? Oare s-ar găsi un loc ca să ne mute pe noi undeva de aici?” (persoană intervievată în 2019)


Studiu de caz: Comunitățile de romi din zona Hotar – Municipiul Aiud

Pe raza localității Aiud sunt mai multe comunități compacte de romi, iar acestea sunt segregate față de comunitatea majoritară într-o zonă a orașului denumită, informal, Hotar. Comunitățile principale de aici sunt Feleud, Bufa şi Poligon. Nu există o istorie oficială a constituirii acestor comunități, însă în cazul primelor două este vorba de comunități foarte vechi, de aproape 100 de ani. În schimb, în cazul celei din urmă, aceasta s-a format în anul 2010, când familiile de romi au fost evacuate de autoritatea locală dintr-o clădire de locuințe sociale din centrul Aiudului şi relocate în zona Poligon de astăzi.

“Aș dori să am un contract pe casă pentru că, de când m-am născut, nu este un contract  pe casă, aș dori [să am] unde să pun gunoiul şi o canalizare, pentru copii, pentru baie, să avem posibilitate să facem baie; […], dar nu am niciun contract pe casă şi nicio aprobare de la Primărie. Plătim impozitul pe pământ, dar nu avem acte pe locuință … Drumul ar trebuie asfaltat sau pus pietriș până unde ne luăm mancare şi ce ne trăbe”. (persoană intervievată în 2019)

Ne-o țipat ca pe un câine, ca pe un câine ne-o țipat în stradă, ne-o adus aici, ne-o țîpat cu dulapuri cu tăt pe afară, no culcă-te, țigane, afară; am stat 3 ani într-o cămară de lemne, în baracă de aia am stat în cămara…, cu șobolani am stat, ne-o țîpat ca pe un animal primăria asta.” (persoană intervievată în 2019)


Anunț: Centrul de Resurse Juridice caută jurnaliști

WP-Backgrounds by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann