Feb 28

Comunicat de presă post eveniment – Etica şi conformitatea în afaceri

Bucureşti, 28.03.2013

– Comunicat de presă –

Clauzele anticorupţie în contractele de achiziţii publice vor fi obligatorii

Ieri, 27.02.2013, Centrul de Resurse Juridice (CRJ) cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii În România a organizat la Camera de Comerț și Industrie a României, conferința – ”Etica și conformitatea în afaceri – 2013”. Evenimentul a reunit peste 90 de reprezentanți ai mediului de afaceri și academic, ai sectorului neguvernamental, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice centrale cu scopul de a dezbate situația actuală din România dar şi politicile publice care pot stimula etica în afaceri şi conformitatea legală.

În cadrul conferinţei, a fost lansat raportul „Etica şi conformitatea în companiile din România” (disponibil la adresa http://www.crj.ro/download.php?fileID=phpUVfHyu.pdf) ce cuprinde răspunsurile celor mai importante companii din România la întrebări privind etica în interiorul companiilor şi poziţia acestor companii faţă de diverse propuneri de politici publice.

În cadrul dezbaterilor, cele mai importante companii din România, Ministerul Justiţiei şi Autoritatea Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) s-au declarat de acord cu introducerea de caluze anticorupţie în contractele dintre instituţiile publice şi firmele private. Această propunere de politică publică a fost solicitată de peste 62% din companiile care au participant la cercetarea CRJ. Introducerea de clauze anticorupţie în contracte a fost solicitată de 72% din companiile cu capital românesc şi 57% din companiile cu capital străin.

Cerinţe noi pentru companiile care participă la licitaţiile publice

În deschiderea conferinţei, Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJ) a declarat că sectorul public şi mediul de afaceri trebuie să lucreze împreună pentru consolidarea integrităţii publice în România „cultura integrităţii şi etica nu se construiesc de azi pe mâine”. În continuare, Esther Blythe, şef adjunct de misiune la Ambasada Marii Britanii, a declarat că „Noi vrem să vedem un mediu de afaceri integru şi de succes (în România), care să atragă mai mulţi investitori britanici. Se spune că Regatul Unit are cea mai dură legislaţie anticorupţie din lume dar nici nu vă imaginaţi discuţiile intense cu comunitatea de afaceri anterioare adoptării acestei legislaţii”. Jose Iacobescu Președintele fondator al Uniunii Camerelor de Comerț Bilaterale din România a declarat: “Mediul de afaceri românesc are un potenţial enorm. Firmele româneşti vor înţelege beneficiile eticii şi conformităţii în afaceri dar strategiile trebuie să fie pe termen lung. Oamenii de afaceri au înţeles în cei 23 de ani de piaţă liberă costul corupţiei”.

Cornel Călinescu, şeful Oficiului Naţional de Prevenire Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite Infracţiuni a anunţat intenţia Ministerului Justiţiei de a asana legisalaţia României: „Avem peste 14.000 de acte normative ce trebuie respectate de fiecare cetăţean. În 2 ani vrem să reducem numărul acestor acte normative la mai puţin de jumătate”.

Programul complet împreună cu fotografii şi înregistrări video de la conferinţă sunt disponibile pe pagina de Internet a conferinței www.guvernmaibun.ro.

În finalul conferinţei, Radu Nicolae, director de program la Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a prezentat principalele constatări ale cercetării desfăşurate de CRJ în pregătirea conferinţei. Astfel, companiile care au participat la această cercetare au împreună 68,549 de angajaţi şi o cifră de afaceri totală în anul 2011 de 9,876,230,614 Euro reprezentând puţin peste 7,24 % din produsul intern brut al României pentru anul 2011. 66% din aceste companii au capital străin iar 34% sunt companii cu capital românesc.

În privinţa elementelor unui sistem de conformitate, 77% din companiile care au răspuns chestionarului CRJ au proceduri interne anti-mită, 75% au proceduri privind conflictele de interese, 70% au un cod de etică, 68% au mecanisme interne de sesizare anonimă a incidentelor de natură etică, 40% au un ofiţer de conformitate şi doar 36% au desfăşurat în 2012 cursuri interne de etică. Însă, dacă analizăm aceste date separat pe tipul de capital, companiile cu capital străin au proceduri mai bine dezvoltate decât companiile cu capital românesc. Companiile care au răspuns chestionarului CRJ s-au declarat în majoritate de acord cu reglementarea obligativităţii existenţei unui program intern de conformitate pentru toate societăţile comerciale care participă la proceduri de achiziţii publice.

Contact

Pentru mai multe informații vă rugăm contactați Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Persoană de contact: Radu Nicolae, Manager de program, e-mail: rnicolae@crj.ro. tel.: (+4) 021-212-06-90.

Comunicat de presa [Post Eveniment] – Business Ethics and Compliance Conference 2013

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/575

Feb 22

Copii cu dizabilităţi mintale legaţi de paturi: Introducerea de garanţii suplimentare în protejarea copiilor cu dizabilităţi mintale spitalizaţi şi nu (doar) destituirea unor angajaţi

Bucureşti, 22.02.2013

Copii cu dizabilităţi mintale legaţi de paturi:  Introducerea de garanţii suplimentare în protejarea copiilor cu dizabilităţi mintale spitalizaţi şi nu (doar) destituirea unor angajaţi

 

Când copii cu dizabilităţi mintale proveniţi dintr-un centru de plasament din Buzău sunt legaţi de paturile unei secţii de pediatrie, critica va fi aceeaşi, că ar fi naiv să ne imaginăm că aceşti copii cu dizabilităţi mintale, fără părinţi sau aparţinători, se pot afla în poziţii de egalitate cu acei copii fără dizabilităţi şi internaţi împreună cu un părinte. Cu toate acestea, totul depinde de ceea ce noi, ca societate românească, înţelegem prin drepturi fundamentale ale copiilor cu dizabilităţi mintale, şi în ce fel de societate vrem să trăim. Ţine de noi, ca organizaţii neguvernamentale de apărare şi promovare a drepturilor omului şi de cei care sunt furnizori de servicii sociale şi medicale pentru copii cu dizabilităţi mintale, să ne asigurăm că şi aceşti copii au dreptul la servicii medicale şi sociale de calitate, care să le permită să trăiască în demnitate şi protejaţi împotriva abuzurilor fizice şi emoţionale. Ține, însă,  de Statul roman felul în care alege să îșI trateze membrii săi cei mai vulnerabili șI cum pune în practică sintagma “interesul superior al copilului” (deșI interesul este interes, el nu poate fi superior sau inferior).

La aproape o lună de zile de la publicarea imaginilor cu copii cu dizabilităţi mintale legaţi (contenţionaţi) de paturile secţiei de pediatrie din Spitalul Judeţean Buzău şi de la declaraţia medicului şef de secţie “în general, copiii nu sunt legaţi, de obicei sunt cu aparţinători, cei legaţi sunt copii cu mari probleme neuropsihice, care nu au aparţinător , măsurile adoptate în urma anchetei condusă de preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, constau în demiterea din funcţia de conducere a medicului şef de secţie şi în sancţionarea unei asistente medicale şi a unei infirmiere: “… medicul şef de secţie şi asistenta şefă din secţia de pediatrie vor fi destituite din funcţiile de conducere deţinute.”[1] În paralel, opinia directorului medical al aceluiaşi spital este că “sancţiunea trebuie să fie în concordanţă cu gravitatea faptei sau a prejudiciului creat, prejudiciu care nu a existat, cu excepţia unui prejudiciu de imagine”[2]. Pe de altă parte, preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. V. Astărăstoae, atrăgea atenţia asupra “deficienţelor organizatorice din sistemul de sănătate[3], lăsând să se înţeleagă că aceasta nu ar fi singura secţie de pediatrie în care asemenea practici sunt întâlnite.

CRJ observă că ratificarea de către România a Convenţiei privind drepturile copiilor şi a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi nu constituie suficiente garanţii pentru protejarea dreptului la demnitate şi la protecţie împotriva abuzurilor de orice natură ar fi acestea. Constatăm astfel că legarea copiilor cu dizabilităţi mintale aduce numai un prejudiciu de imagine, fără a fi avute în vedere considerente de ordin emoţional, medical, fizic și etic. Fără a se ține cont că actul medical nu este pentru sine, nici pentru imagine ci  exclusiv pentru pacient.

Reamintim că Legea sănătăţii mintale prevede ca restricţionarea libertăţii de mişcare sau izolarea unei persoane cu probleme de sănătate mintală să se realizeze numai la indicaţia medicului psihiatru şi numai într-o unitate de asistenţă medicală de psihiatrie.

În cel de-al 16 lea raport[4], Comitetul European pentru Prevenirea Torturii sublinia următoarele:  „Ar trebui să se recunoască faptul că apelarea la măsuri de contenţionare pare să fie în mod substanțial influențată de factori non-clinici, cum ar fi percepția personalului vis-a-vis de rolul lor și de conștientizarea pacienților cu privire la drepturile lor. Studii comparative au arătat că frecvența de utilizare a imobilizării, inclusiv izolare, este legată nu numai de numărul de angajaţi, diagnostice ale pacienților sau de condițiile materiale din instituţie, dar și de “cultura” și atitudinea personalului instituţiei. Scăderea frecvenţei de utilizare a contenţionării la un nivel minim viabil necesită o schimbare a culturii în multe instituţii. Rolul managementului este crucial în acest sens. Cu excepția cazului în care managementul încurajează și oferă alternative angajaţilor, o practică îndelungată de a recurge frecvent la mijloace de constrângere este probabil să prevaleze”.

Într-un comunicat de presă publicat la data de 30 ianuarie 2013[5], CRJ a solicitat preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău să facă publice şi motivele pentru care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Buzău, aflată de asemenea în subordinea CJ Buzău, nu a sesizat anterior imaginilor publicate, legarea copiilor în spital, şi totodată să prezinte care sunt practicile folosite în instituţiile de protecţie a copilului atunci când un copil cu dizabilităţi mintale trebuie protejat împotriva unor comportamente violente şi numărul personalului din aceste servicii instruit în a preveni şi gestiona asemenea comportamente. Până la această dată nu au fost publicate date în acest sens.  De altfel, singura prevedere legală care face referire la contenționare se află în Legea sănătății mintale. Ea se referă numai la spitale de psihiatrie și numai la adulți. Pentru copii nu există prevederi legale, dar este limpede că nu pot avea un tratament inferior adulților.

CRJ atrage atenţia reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi centrale, asociaţiilor profesionale din domeniul medical, social şi psihologic, că în lipsa adoptării unor măsuri unitare la nivel naţional care nu doar să interzică utilizarea mijloacelor de restricţionare a libertăţii de mişcare a copiilor cu dizabilităţi mintale în orice mediu, fie medical, social sau educaţional, ci să şi prevină apariţia acestor comportamente prin formarea adecvată a personalului medical, social şi educaţional în prevenirea şi gestionarea comportamentelor cu potenţial agresiv, asemenea tehnici vor continua să rămână o practică în toate instituţiile în care se vor afla copii cu dizabilităţi mintale. Nicio schimbare reală nu va avea loc în lipsa unui mecanism independent de vizitare a acestor instituţii cu scopul prevenirii tratamentelor degradante la adresa copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi mintale, aceste practici vor continua să fie regula de gestionare a comportamentelor copiilor cu dizabilităţi mintale.

În concluzie, CRJ recomandă autorităţilor publice locale şi centrale şi profesioniştilor din domeniile social, medical şi educaţional, să ia în considerare cel puţin următoarele principii:

  1. Toate eforturile trebuie depuse pentru a preveni aplicarea mijloacelor de contenţionare a copiilor cu dizabilităţi mintale în spitale, centre de plasament şi şcoli speciale.
  1. Orice intervenţie de tip comportamental trebuie să fie consecventă cu drepturile fundamentale ale copilului cu dizabilităţi mintale de a fi tratat cu demnitate şi de a fi protejat împotriva oricăror abuzuri.
  1. Restricţionarea libertăţii de mişcare a copiilor cu dizabilităţi mintale nu va fi niciodată utilizată pentru a pedepsi copilul sau pentru a suplini lipsa de personal medical, social, educaţional sau îngrijitori din sistemul de protecţie socială.
  1. Utilizarea mijloacelor de contenţionare a copiilor cu dizabilităţi mintale, în mod repetat, pe acelaşi copil, trebuie să atragă de la sine o reevaluare a intervenţiilor medicale şi psihologice aplicate copilului cu scopul de a preveni comportamentul de tip violent, şi dacă strategii de pozitivare a comportamentului nu au fost aplicate până la acel moment, este timpul ca personalul să fie instruit şi responsabilizat.
  1. Medicii, asistenţii medicali, infirmierii, psihologii, asistenţii sociali, educatorii, îngrijitorii şi asistenţii maternali trebuie să fie instruiţi periodic cu privire la prevenirea contenţionării copiilor cu dizabilităţi mintale.

Pentru mai multe informaţii: Georgiana Pascu, Manager de program, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), tel.: (+4) 0729.064.469, tel.: (+4) 021-212.06.90, email: gpascu @ crj . ro.

Comunicat de presă (format pdf)


[1] Masuri in cazul copiilor legati de pat la SJ Buzau:Seful Sectiei Pediatrie si asistentul sef, demisi, Comunicat de presă Consiliul Judeţean Buzău, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/masuri-in-cazul-copiilor-legati-de-pat-la-sj-buzau-seful-sectiei-pediatrie-si-asistentul-sef-demisi.html.
[2] Cazul copiilor legaţi de pat la SJ Buzău: Directorul medical al spitalului a DEMISIONAT.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/locale/cazul-copiilor-legati-de-pat-la-sj-buzau-directorul-medical-al-spitalului-a-demisionat-293919.html.
[3] Astărăstoae, despre copiii legaţi de pat: “Este imposibil să se asigure o supraveghere continuă”, http://www.realitatea.net/astarastoae-despre-copiii-legati-de-pat-este-imposibil-sa-se-asigure-o-supraveghere-continua_1103592.html
[4] http://www.cpt.coe.int/en/annual/rep-16.htm#restraint.
[5] Unde este interesul superior al copiilor cu dizabilităţi severe şi fără aparţinători legaţi de paturile dintr-o secţie de pediatrie?  În câte instituţii de îngrijire medicală şi de asistenţă socială este aceasta o practică uzuală?  http://www.crj.ro/Noutati/Unde-este-interesul-superior-al-copiilor-cu-dizabilitati-severe-si-fara-apartinatori-legati-de-paturile-dintr-o-sectie-de-pediatrie-/.

 

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/569

Feb 01

Participarea Centrului de Resurse Juridice (CRJ) la Evaluarea Periodică Universală (Universal Periodic Review – UPR) a României la ONU

Bucureşti, 01.02.2013

 Participarea Centrului de Resurse Juridice (CRJ) la Evaluarea Periodică Universală (Universal Periodic Review – UPR) a României la ONU

 
UPR este un mechanism nou al ONU, ce funcţionează din anul 2008, şi care constă în evaluarea practicilor legate de drepturile omului ale tuturor statelor lumii, o dată la patru ani şi jumătate. România a fost evaluată pentru a doua oară în luna ianuarie 2013.

 În cadrul acestui proces, valorificându-şi expertiza în domeniul drepturilor omului, Centrul de Resurse Juridice (CRJ):

1. A transmis în luna iulie 2012 o evaluare privind remediile legale eficiente pentru discriminare în România, în special în ceea ce priveste activitatea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi discursul discriminator la nivel înalt legat de ideea de impunitate pentru fapte de discriminare.

2. A participat la pre-sesiunea UPR în luna noiembrie 2012 unde a avut o intervenţie orală privind: lipsa de eficacitate a instrumentelor antidiscriminare din România, impunitatea pentru acte discriminatorii de natură penală comise de autorităţi împotriva romilor în domeniul locuirii, lipsa unui mecanism naţional pentru prevenirea torturii şi relelor tratamente în conformitate cu Protocolul Opţional la Convenţia împotriva Torturii ratificat de România în anul 2009, lipsa unui sistem care să garanteze respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale în unităţi ale statului şi care să prevină relele tratamente, probleme legislative în domeniul protecţiei persoaelor cu dizabilităţi mintale.

3. În luna ianuarie 2012, CRJ a fost prezent la a 15-a sesiune a grupului de lucru în cadrul UPR, unde statul român a prezentat raportul naţional în cadrul evaluării şi apoi a intrat în dialog cu celelalte state. CRJ a avut ocazia de a interacţiona cu reprezentanţi ai celorlalte state, oferind misiunilor statelor reacţii la raportul României cu privire la situaţia reală a locuirii romilor şi cu privire la dreptul la proprietate aşa cum este acesta legat de dreptul de a nu fi discriminat, mai precis restituirea proprietăţilor şi în special a bisericilor greco-catolice de către statul român.

În cadrul lucrărilor grupului de lucru, CRJ a constatat că una dintre recomandările făcute de către statul francez României,[1] respectiv aducerea institutiei naţionale de drepturile omului, cu menţionarea explicită a CNCD, în deplină conformitate cu Principiile de la Paris (Principii adoptate de Adunarea Generală a ONU referitor la maniera în care trebuie să fie reglementată şi să funcţioneze o instituţie de drepturile omului pentru a putea fi într-adevăr eficientă în promovarea drepturilor omului) a fost alterată în raportul în forma draft al grupului de lucru cu privire la România,[2] omiţându-se menţionarea explicită a CNCD. Recomandarea devenea astfel inutilă. CRJ a semnalat această problemă misiunilor. Deşi în cadrul adoptării raportului cu privire la România de către grupul de lucru această omisiune nu a fost rectificată de către Franţa, continuăm să sperăm că Franţa îşi va reafirma şi prioritiza tradiţionalul ataşament faţă de ideea de drepturile omului, operând rectificarea în perioada alocată potenţialelor modificări de editare şi restaurând astfel recomandării vocaţia de a fi implementată.

Persoană de contact: Delia-Luiza Niţă, Manager Program Antidiscriminare, (+4) 0729.120.383.



[1] Documentele lucrărilor pot fi accesate prin înscrierea deschisă oricui în sectiunea Extranet a Consiliului pentru Drepturile Omului, aici: http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/Pages/HRCRegistration.aspx (Accesat la 31.01.2013).

[2] United Nations, General Assembly, Human Rights Council, Draft of the Working Group on the UPR. Romania, Para. 109.20, 24 January, 2013, A/HRC/WG.6/15/L.3, disponibil la: http://www.upr-info.org/IMG/pdf/a_hrc_wg.6_15_l.3.pdf (Accesat la: 31.01.2013).

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/566

Jan 30

Unde este interesul superior al copiilor cu dizabilităţi severe şi fără aparţinători legaţi de paturile dintr-o secţie de pediatrie?

Stimate Domnule Prim Ministru,
Stimată Doamnă ministru a muncii,
Stimate Domnule ministru al sănătăţii,
Stimate Domnule Avocat al Poporului,
Stimate Domnule Preşedinte al C.J. Buzău,

 

Bucureşti, 30 ianuarie 2013

Unde este interesul superior al copiilor cu dizabilităţi severe şi fără aparţinători legaţi de paturile dintr-o secţie de pediatrie? În câte instituţii de îngrijire medicală şi de asistenţă socială este aceasta o practică uzuală?

 

România este o ţară membră a Uniunii Europene care prin Legea nr. 221 din 11 noiembrie 2010 de ratificare a Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi[1] şi-a asumat o serie de obligaţii printre care şi aceea de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că minorii cu dizabilităţi se bucură pe deplin de toate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în condiţii de egalitate cu ceilalţi copii şi că în toate acţiunile care privesc copiii cu dizabilităţi, va fi luat în considerare cu prioritate interesul superior al copilului.

Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului la art. 2, alin. 2, aduce completări în acest sens, precizând că, „principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin(…), altor reprezentanţi legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod legal. Acelaşi act normativ menţionează şi obligaţia reprezentanţilor DGASPC Buzău de a verifica în mod periodic tratamentul copiilor care au fost plasaţi pentru a primi îngrijire, protecţie sau tratament (art. 3, lit.g).

Dacă este în interesul superior al copiilor din unitatea de pediatrie din Buzău să fie legaţi cu faşă de paturile spitaliceşti ne poate răspunde numai medicul psihiatru dintr-un spital de psihiatrie, acesta fiind în accepţiunea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487 din 2002, singura instituţie abilitată să aplice măsuri de restricţionare a libertăţii de mişcare prin folosirea unor mijloace adecvate, pentru a salva de la un pericol real şi concret viaţa, integritatea corporală sau sănătatea lor ori a altei persoane (art. 39, alin1). Atenţie însă că aceeaşi lege completează la alin.3 că această măsură „nu poate fi folosită ca sancţiune, nu poate fi parte a programului de tratament şi nu poate fi dispusă pentru cazuri de suicid sau de autoizolare ori ca o soluţie pentru lipsa de personal sau de tratament, ca o sancţiune ori formă de ameninţare sau pentru forţarea unei bune purtări ori pentru a preveni distrugerile de bunuri. Această măsură poate fi folosită doar dacă aplicarea celor mai puţin restrictive tehnici a fost neadecvată sau insuficientă pentru a preveni orice lovire ori vătămare. În plus, folosirea mijloacelor de contenţionare trebuie să fie proporţională cu starea de pericol şi să se aplice numai pe perioada necesară doar atunci când nu există o altă modalitate de înlăturare a pericolului.

Aşadar, nu doar omiterea notării într-un registru în urma obţinerii consimţământului informat al reprezentantului legal al copiilor (preşedintele Consiliului Judeţean Buzău în lipsa aparţinătorilor legali) sau aplicarea acestor măsuri într-o unitate de îngrijire medicală care nu este de psihiatrie ridică mari semne de întrebare dar mai gravă este inducerea ideii de către reprezentanţii Colegiului Medicilor Buzău şi cei ai Spitalului de Neuropsihiatrie pentru copii şi adolescenţi Buzău, că aceste măsuri sunt legale şi justificate. Cu siguranţă că reprezentanţii celor două instituţii ar fi putut să se oprească şi asupra articolului menţionat mai sus şi să detalieze care au fost toate mijloacele şi procedurile aplicate anterior restricţionării libertăţii de mişcare a copiilor sau mai mult ar putea să ne explice, nouă societăţii civile care nu avem acces în a vizita locurile în care sunt private de libertate persoane cu dizabilităţi cu scopul de a preveni apariţia tratamentelor inumane şi degradante, de ce în cazul copiilor cu aparţinători legali nu a fost necesară aplicarea mijloacelor de contenţionare?

În total dezacord cu obligaţiile interne şi internaţionale asumate, România continuă să contenţioneze pe termen nelimitat chiar şi în instituţiile de asistenţă socială persoane cu dizabilităţi mintale şi intelectuale. În ultimele luni ale anului 2012, CRJ a sesizat în mod repetat MMFPSPV şi ANPIS cu privire la situaţia înregistrată într-un centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică din subordinea DGASPC sector 2. Niciuna dintre autorităţile publice locale şi centrale sesizate în acest caz nu au luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei semnalate şi nu au premis accesul reprezentanţilor societăţii civile în această instituţie.

Stimată doamnă ministru, stimaţi domni miniştrii, stimate domnule Avocat al Poporului, vă rugăm să faceţi publice răspunsurile la următoarele întrebări:

  • Cum se asigură statul român că interesul superior al copilului cu dizabilităţi mintale fără aparţinători este respectat? Există vreo prevedere care să permită internarea copilului cu dizabilităţi severe în spital împreună cu un reprezentant (îngrijitor) al centrului de plasamanet din care provine copilul?
  • Câţi dintre angajaţii serviciilor sociale şi medicale au informaţii despre procedurile cele mai puţin restrictive care pot fi aplicate copiilor cu dizabilităţi mintale? În câte dintre centrele de plasament pentru copii cu dizabilităţi severe sau în secţiile de psihiatrie pentru copii, există căsti şi mănuşi de protecţie pentru copii care manifestă comportament heteroagresiv şi câţi dintre angajaţii sistemului de protecţie socială a celui de sănătate au beneficiat de cursuri de formare în managementul comportamentului violent?
  • În centrul de plasament din care proveneau copii cu dizabilităţi severe, care erau mijloacele de restricţionare aplicate şi cum au informat personalul medical din spital cu privire la nevoile de protecţie a acestora?
  • De ce managerul de caz în grija căruia se aflau aceşti copii nu a sesizat primul situaţia de abuz în care se aflau aceşti copii legaţi de paturi? Copii au nu fost vizitaţi de DGASPC Buzău în mod periodic sau această practică era considerată ca fiind acceptată la nivelul DGASPC Buzău?
  • Care sunt motivele pentru care accesul reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale de apărare şi promovare a drepturilor omului nu este permis în instituţiile de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi mintale, în condiţiile în care vizite cu scopul de a preveni apariţia tratamentelor rele, degradante şi inumane sunt permise în aresturi ale poliţiei şi în penitenciare şi sunt prevăzute de tratatele internaţionale ratificate de România?
  • Cum protejează statul român interesele acestor persoane dat fiind că vorbim despre persoane care nu au acces la telefon, internet, cutie poştală şi care au nevoie de asistenţă adecvată dizabilităţii şi vârstei pentru a comunica?

Menţionăm că Centrul de Resurse Juridice (CRJ) organizează din anul 2003 vizite de monitorizare neanunţate cu scopul de a preveni apariţia tratamentelor rele, inumane şi degradante în instituţiile de asistenţă socială şi medicală în care sunt plasate/internate persoane cu dizabilităţi mintale. Până în prezent CRJ a sesizat instanţele din România şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind decesul în condiţii suspecte a mai multe persoane cu dizabilităţi mintale şi intelectuale plasate în aceste instituţii. În decembrie 2012 CRJ a fost sesizată cu privire la decesul de pneumonie a unei persoane cu dizabilităţi mintale şi fizice dintr-un centru de recuperare şi reabilitare neuropsihică din sectorul 2. Pe parcursul anului 2012 CRJ a adresat mai multe cereri pentru facilitarea accesului în acest centru, fără a primi un răspuns pozitiv.

Persoană de contact: Georgiana Pascu, manager de program, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), tel.: (+4) 021-212.06.90; Mob.: (+4) 0729.881.159, e-mail: gpascu@ crj . ro

 



[1] adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006

 

 

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/563

Jan 28

Conferința privind etica în afaceri și conformitatea

Conferința privind etica în afaceri și conformitatea

 

Centrul de Resurse Juridice (CRJ), cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii în România, lansează conferința „2013 Business Ethics and Compliance”, ce va avea loc în data de 27 februarie 2013, la Camera de Comerț și Industrie a României.

Conferința are ca temă centrală politicile publice care promovează etica în afaceri și conformitatea legală. Vom dezbate care sunt acțiunile pe care le poate întreprinde statul român pentru a stimula companiile românești să investească în etică și în sistemele interne de conformitate. Integritatea nu este doar o problemă a sectorului public. Angajamentul fiecărei companii, publice sau private, la un comportament etic și integru în afaceri este un element fundamental în dezvoltarea durabilă a societății românești.

Lideri din sectorul public și mediul de afaceri

Conferința reunește lideri din mediul de afaceri, sectorul public, sectorul non-profit și mediul academic pentru a împărtăși preocupările lor, provocările și soluțiile alternative pentru stimularea eticii în afaceri și a conformității.

Vor lua cuvântul în cadrul conferinței Excelența Sa, Martin Harris, Ambasadorul Marii Britanii în România, Mona-Maria Pivniceru, Ministrul Justiției, Mihail M. Vlasov, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Anda Todor, Președintele Comitetului de Guvernanță Corporativă al Camerei de Comerț Americană în România, Bogdan Dobrin, Director în cadrul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Oana Raluca Bănățeanu, Regional Compliance Officer Siemens România, Maria Maxim, Chief Compliance Officer la Romtelecom, Radu Munteanu, Investors in people România.

Programul complet împreună cu multe alte informații sunt disponibile pe pagina de Internet a conferinței www.guvernmaibun.ro.

Sondaj de opinie printre primele 1.000 de companii din România  

În pregătirea conferinței, CRJ a invitat primele 1.000 de companii din România ca cifră de afaceri și număr de angajați să completeze un chestionar. În finalul conferinței, rezultatele chestionarului vor fi făcute publice. Vom afla împreună câte companii au un cod de etică, au proceduri interne anticorupție, au proceduri privind conflictele de interese și ce fel de politici publice agreează.

Conferința va fi urmată de un Seminar al Experților conferinței, ce va avea loc în data de 06 martie 2013, la Universitatea Româno-Americană. Seminarul va beneficia de participarea experților din cadrul Ministerului Justiției. În cadrul seminarului, pe baza unei grile SWOT, vor fi analizate cele mai interesante propuneri de politici publice în domeniul eticii și conformității. În acest sens, CRJ invită experții independenți interesați să transmită la adresa etica@crj.ro un document de propuneri de maxim 3 pagini privind politicile publice care pot să stimuleze companiile românești să investească în etică și în sistemele interne de conformitate, până la data de 15 februarie 2013.

Partenerii conferinței 2013 Business Ethics and Compliance sunt Camera de Comerț și Industrie a României, Ministerul Justiției, Camera de Comerț Americană în România, Universitatea Româno-Americană, Centrul pentru Studii Avansate în Management și Etică Aplicată, Investors in People România și Junior Achievement România. Sponsorii conferinței 2013 Business Ethics and Compliance sunt Siemens România SRL și Romtelecom S.A. Partenerii media ai conferinței sunt Forbes România, Agenția Națională de Presă Agerpres, RFI România, NineO’clock, Juridice.ro, ResponsabilitateSocială.ro și CSRmedia.ro.

Evenimentul contribuie la îndeplinirea Strategiei Naționale Anticorupție 2012–2015.

Contact

Pentru mai multe informații vă rugăm contactați Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Persoană de contact: Radu Nicolae, Manager de proiect, e-mail: rnicolae@crj.ro, tel.: (+4) 021 212.06.90.

Permanent link to this article: http://www.crj.ro/blog/archives/560

Older posts «